Consilier prezidențial subliniază: „Comunele sunt prea multe/ Comasarea este soluția necesară”
Radu Burnete, consilier prezidenţial pe probleme economice şi sociale, a declarat la Prima TV că România necesită o reformă a structurii administrative, având în vedere că actuala divizare a judeţelor este din anii 1960, în contextul regimului comunist.
„În România există 3.000 de unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv sate, comune şi oraşe. Numărul acestora este excesiv. De mult timp discutăm despre necesitatea unei reforme administrative. Trăim încă cu judeţele stabilite de Dej, iar în curând se va împlini un secol de atunci. Țara a evoluat semnificativ față de anii 50-60. Această densitate prea mare de unităţi administrative conduce la ineficienţe considerabile. Multe localităţi nu reuşesc să se susţină financiar din impozitele şi taxele încasate de la cetăţeni. Prin urmare, aceste unităţi administrative ar trebui integrate în altele. Comasarea este cu siguranţă soluția”, a afirmat Radu Burnete.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat joi că susţine reorganizarea teritorială, dar a precizat că aceasta nu va putea fi realizată în acest an sau anul viitor, ci la finalul unui ciclu electoral, când se încheie mandatele aleşilor.
„Reorganizarea administrativă este esenţială pentru România, dar i-aş induce în eroare pe români dacă le-aş spune că poate fi realizată în acest an sau anul viitor, deoarece este complicat să efectuezi multe operaţii simultan”, a declarat Ilie Bolojan la Antena 3.
„Chiar dacă ne dorim să facem acest lucru cât mai curând, actualii aleşi îşi vor încheia mandatul. Ce trebuie să facem acum sunt măsuri care să aducă rezultate imediate, iar în timp ne vom da seama dacă acestea sunt suficiente sau dacă e necesar să continuăm cu alte reforme”, a adăugat premierul.
În primii ani ai regimului comunist, sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, România a adoptat un model de organizare administrativă inspirat din cel sovietic, structurat pe regiuni şi raioane. După moartea lui Dej, Nicolae Ceauşescu a demarat, în 1968, o reformă majoră a împărţirii administrative a ţării, o reformă care a rămas în vigoare până în prezent. De pe noua hartă administrativă a României au dispărut regiunile şi raioanele din vremea lui Gheorghiu-Dej, dar judeţele (39) au fost reinstaurate, inclusiv municipiul Bucureşti. Până la căderea regimului comunist, modificările aduse judeţelor Ilfov, Ialomiţa şi Dâmboviţa în 1981, precum şi crearea a două noi judeţe, Giurgiu şi Călăraşi, au fost singurele schimbări. După Revoluţie, partidele politice au discutat pe parcursul anilor despre regionalizarea României, dar niciuna dintre propuneri nu a fost pusă în aplicare.
