Dezinformarea în domeniul energiei: minciuni de așteptat în următoarele zile

Recent, pe anumite site-uri obscure, bine cunoscute pentru răspândirea teoriilor conspirației și a propagandei, a apărut un articol plin de informații false și manipulative legate de sectorul energetic. Scopul acestora este să influențeze opinia publică din România împotriva Uniunii Europene, Moldovei și Ucrainei, exact în perioada în care piața se liberalizează, iar prețurile cresc din cauza lipsei de pregătire a fostului ministru. Anticipând că aceste afirmații vor fi răspândite prin canale cu o vizibilitate mai mare, analista de politici publice în energie, Otilia Nuțu, a decis să le demonteze în prealabil.

1. Cuplarea piețelor de energie electrică în Uniunea Europeană nu conduce la majorarea prețurilor în România. O piață unică europeană nu atrage cererea pentru energia românească de la toți consumatorii din UE, care să se grăbească să o achiziționeze. Dimpotrivă, cuplarea piețelor permite consumatorilor români acces la energia din țările din jur. România are deja statut de „importator net de energie electrică”, ceea ce înseamnă că achiziționăm de la alții mai mult decât producem.

Motivul pentru care prețurile energiei sunt ridicate este tocmai lipsa unei cuplări adecvate. De exemplu, în vara anului trecut, prețurile din România, Bulgaria și Grecia erau mai mari comparativ cu cele din restul Europei, întrucât Ungaria fragmenta piața energetică europeană. Este esențial să investigăm dacă această fracturare este justificată sau dacă, asemenea amenințărilor actuale pe tema Ucrainei, se află în slujba intereselor rusești.

Pe scurt, în vara trecută, regiunea noastră a avut parte de secetă și caniculă, iar alimentarea din centralele nucleare a fost întreruptă pentru întreținere; în centrul și vestul Europei, energia solară era generată în cantități mari. Totuși, energia din aceste regiuni nu a putut fi transferată spre sud-estul Europei din cauza problemelor de rețea în Ungaria. Dacă Ungaria nu ar fi fracturat piața europeană, prețurile ar fi fost mai competitive.

2. Exporturile de energie electrică către Moldova și Ucraina nu cauzează majorarea prețurilor în România. Ba dimpotrivă. Ungaria și Slovacia au vândut Ucrainienilor mai multă energie decât noi în anul anterior – Ungaria 39%, Slovacia 23%, România 18%, Polonia 14%. Conform acestei logici, prețurile ar trebui să fie mai ridicate la acești exportatori, dar piața europeană nu funcționează în acest mod. Energia exportată din Ungaria în Ucraina poate fi generată, de fapt, în Germania. La noi, însă, conectarea Ucrainei la sistemul european a permis circulația unei părți din energia regenerabilă generată în Dobrogea, ajungând în Transilvania prin Ucraina, ceea ce a contribuit la reducerea congestiilor de rețea din România.

3. Stimularea producției de energie regenerabilă în România nu este o decizie irațională. Diminuarea ritmului de dezvoltare a energiei regenerabile comparativ cu alte țări europene este evidentă. Cu excepția panourilor solare pe clădiri, capacitatea de energie regenerabilă instalată din 2022 până în 2024 a fost similară cu cea a Moldovei – aproximativ 400 MW. Certificatele verzi au fost suspendate pentru noile capacități din 2017, iar alte măsuri de sprijin nu încurajează investițiile noi.

4. Sistemele de transport și distribuție nu sunt supraaglomerate din cauza energiei regenerabile, ci din cauza gestionării ineficiente. România dispune de fonduri europene considerabile, aproximativ 18 miliarde de euro, ce trebuie utilizate pentru dezvoltarea rețelelor și a surselor regenerabile, nu pentru păstrarea centralelor vechi care nu au fost modernizate.

5. Reiterăm: impozitele ridicate pe emisiile de CO2 nu afectează negativ sectorul energetic din România, ci contribuie la creșterea investițiilor în acest sector. Uniunea Europeană recuperează fonduri de la toți cei care emit CO2 și le redistribuie în mod predominant României. România beneficiază net din politica de decarbonizare și din fondurile europene.

6. Energia regenerabilă nu este responsabilă pentru ineficiența și poluarea centralelor vechi. De exemplu, investigațiile preliminare ale incidentului din Spania indică lipsa de reacție a unei centrale pe gaz și decuplarea acestei regiuni de la restul pieței europene de energie electrică, ceea ce contravine soluțiilor propuse.

Articol preluat inițial de pe Contributors.