România se află în recesiune, dar acest adevăr rămâne nespus

Măsurile drastice implementate de Bolojan ar putea să-i afecteze viitorul politic, mai ales dacă populația, companiile sau chiar o parte din partidul său încep să ceară demisia acestuia. Cu toate acestea, dacă are succes, ar putea deveni liderul recesiunii, susține Cristian Grosu, expert al Curs de Guvernare.

Optimismul este esențial pentru a naviga această situație; pentru a rămâne optimiști, este necesar să fim bine informați și să ne așezăm pe o bază solidă.

O greșeală frecventă în evaluarea măsurilor economice este analiza strict contabilă, fără a lua în considerare impactul real asupra sistemului, rezultând astfel concluzii incomplete sau distorsionate.

„Președintele ar fi trebuit să susțină premierul”

Aceasta este realitatea în care se află guvernul Bolojan, constrâns să opteze pentru cele mai puțin dăunătoare soluții în fața crizei economice.

Este crucial să menționăm că măsurile de austeritate din criza din 2010 au fost prezentate de președintele Băsescu pentru a proteja guvernul. În aceeași măsură, președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să-l susțină pe premier în implementarea noilor măsuri de ajustare fiscală.

Pe lângă diminuarea cheltuielilor, aceste măsuri sunt vitale, iar președintele ar fi trebuit să fie alături de premier.

Privind măsurile guvernului, trebuie să ne concentrăm asupra celor patru zone critice în care trebuie identificate soluții.

1. Recesiunea economică este o realitate ignorată

Pentru anul 2024, s-a prognozat o creștere economică de 0,8%, în contrast cu estimările inițiale de 3,4% din PIB. Guvernul Ciolacu a continuat să cheltuie fără discernământ, ignorând semnalele economiei.

Acesta este motivul pentru care nu au fost efectuate rectificări bugetare corespunzătoare în cursul anului, iar Marcel Ciolacu a utilizat cel mai mare fond de rezervă de la Al Doilea Război Mondial încoace.

Acum ne confruntăm cu aceeași situație, efectuând calcule ca și cum economia ar putea rezista.

În realitate, ne aflăm deja în recesiune de două trimestre, dar puțini au curajul să semneze acest adevăr.

Când valoarea adăugată pe ramuri economice rămâne 0, iar singura creștere provine din impozitele pe produse, este clar că ne confruntăm cu o recesiune. Chiar și luna aprilie, odată cu Paștele, nu a stimulat consumul, iar măsurile propuse vor agrava deficitul.

2. Numărul contribuabililor scade drastic

Un aspect pe care l-am subliniat este reducerea semnificativă a populației active: aproximativ 440.000 de oameni au ieșit din statisticile economice între primele trimestre ale anilor 2024 și 2025.

Acești oameni nu vor mai genera valoare și vor reduce consumul, ceea ce va conduce la o scădere a numărului de contribuabili.

Este de așteptat ca aceste măsuri să accentueze acest fenomen, având în vedere că partenerii comerciali din UE, precum Germania, nu se vor recupera curând.

3. Creșterea impozitelor pe capital afectează economia

Impozitul pe dividende a crescut de trei ori în ultimii doi ani. Așa cum a observat Draghi în legătură cu capitalismul social european, economiile noastre depind prea mult de bănci și nu suficient de fonduri de investiții.

Recent, România a început să observe o creștere a interesului pentru plasamente în fonduri de investiții, ca o modalitate de a redirecționa capitalul din economii curente în sprijinul economiei.

Va fi interesant de analizat cum impactează noul impozit de 16% pe profit și dividende (de la procente anterioare de 5-10%) economia.

4. Inflația: o măsură cu efecte notabile

Nu cred că inflația va ajunge la 10%, dar mă îngrijorează impactul asupra dobânzilor în contextul unei inflații de 8-9%.

Una dintre măsurile eficiente în gestionarea deficitului va fi inflația, care, după invazia rusă în Ucraina, a dus la creșteri semnificative.

Inflația devine astfel o modalitate eficientă de a genera venituri din economie și de a administra deficitul.

„Bugetele României se bazează pe date inexacte și înțelegerea greșită a economiei”

Perioadele dificile, precum cea pe care o traversează România, scot în evidență lipsa unor soluții sigure pentru a ieși din crize.

Măsurile luate de Bolojan, dacă sunt adoptate de Parlament, ar putea ajuta la diminuarea deficitului, dar trebuie implementate rapid, înainte de evaluările agențiilor de rating.

Cu toate acestea, ele nu sunt suficiente pentru a evita repetarea situației în viitor, având nevoie de îmbunătățiri majore.

Primul pas este corectarea inacuratețelor bugetare, iar al doilea este schimbarea paradigmelor fiscale.

Măsurile adoptate de Bolojan, deși radicale, vor putea afecta parcursul său politic, mai ales dacă se va ajunge să i se ceară demisia.

Dacă reușește să stabilească un ecosistem echilibrat care să eficientizeze economia fără a provoca dezechilibre, ar putea câștiga recunoașterea meritată.

Acest articol a apărut inițial pe site-ul Cursdeguvernare.ro.