Guvernul Merz propune o creștere a efectivelor armatei și ia în considerare introducerea recrutării obligatorii

Implementarea serviciului militar ar complica procesul de recrutare al angajaților pe o piață deja tensionată, susțin reprezentanți ai comunității de afaceri germane pentru Financial Times.

Cerința de a avea mai mulți recruți în armata germană a stârnit temeri în rândul directorilor companiilor, care cred că provocările legate de atragerea personalului vor crește.

Reprezentanții mediului de afaceri au afirmat pentru Financial Times că sunt de acord cu eforturile de întărire a armatei, având în vedere necesitatea NATO de a-și consolida capacitățile de apărare împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, ei își exprimă îngrijorarea față de posibila revenire la sistemul de recrutare obligatorie, dar și de inițiativele armatei de a atrage mai mulți civili ca rezerviști.

Această situație ar genera presiuni suplimentare pentru companiile care caută să angajeze lucrători calificați într-o piață a muncii limitată, conform reprezentanților acestora.

Opinie din partea celei mai mari organizații patronale

„Situația de securitate este alarmantă”, a declarat Steffen Kampeter, directorul BDA, principala organizație patronală din țară, apreciind măsurile de întărire a forțelor armate.

El a subliniat, totuși, că armata va concura cu cererea civilă de forță de muncă.

„Afirmăm că avem nevoie de mai mulți soldați activi și de o extindere a sistemului de rezerviști. Cu toate acestea, numai o economie robustă poate facilita aceste cerințe”, a avertizat el.

Recrutarea obligatorie este considerată o opțiune

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, plănuiește să implementeze un sistem de recrutare voluntară, prin care să integreze anual în armată aproximativ 5.000 de tineri de 18 ani.

În același timp, el a recunoscut că un astfel de sistem nu va putea acoperi deficitul semnificativ din armată, sugerând ca o alternativă revenirea la recrutarea obligatorie.

Până în 2011, tinerii erau obligați să efectueze serviciul militar sau o alternativă civilă.

Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat, nu a detaliat cum ar funcționa un sistem de recrutare obligatorie, dar a exprimat sprijin pentru modelul din Suedia, unde aproximativ 10% dintre tineri sunt recrutați anual după o selecție.

Lipsa acută de personal calificat

Chiar dacă rata ocupării forței de muncă a atins valori maxime, Germania prezintă cea mai scurtă medie a programului de lucru dintre economiile avansate, conform OCDE.

Noul guvern condus de cancelarul conservator Friedrich Merz s-a angajat să motiveze angajații să lucreze mai mult, ca parte a măsurilor de relansare a economiei stagnante.

Merz speră că mărirea orelor de muncă va contribui la soluționarea provocării deficitului sever de personal calificat din domenii precum sănătatea, educația și ingineria.

Kampeter a subliniat că acest efort devine și mai esențial dacă armata este în competiție pentru forța de muncă.

„Dacă personalul necesar este absorbit, aspecte cum ar fi programul de lucru săptămânal, durata carierei și integrarea lucrătorilor cu normă parțială pe piața muncii devin extrem de relevante”, a spus el.

Un reprezentant dintr-o asociație de afaceri a cerut anonimatul, afirmând că există „numeroase întrebări” legate de revenirea la recrutarea obligatorie.

Această persoană a subliniat că „nu există îndoială că se impune o acțiune” în privința recrutării în Bundeswehr, dar a adăugat că există două obiective contradictorii – prosperitatea economică și apărarea.

Eficiența recrutării voluntare, conform studiilor

Un studiu realizat anul trecut de Institutul Ifo din München a concluzionat că un program de recrutare voluntară ar aduce rezultate mai bune decât unul cu recrutare obligatorie.

Cercetarea, comandată de Ministerul Finanțelor german, a subliniat că un model obligatoriu ar genera costuri economice semnificative, afectând negativ indivizii și perspectivele lor financiare, întârziind astfel intrarea în studii sau pe piața muncii.

Institutul Ifo a estimat că un program voluntar, bine plătit, care să convingă 5% din tineretul anual de 18 ani din Germania să se alăture armatei – aproximativ 39.000 de persoane – ar costa statul 1,5 miliarde de euro pe an în salarii.

Această sumă ar depăși de două ori costul unui model de recrutare obligatorie similar, care ar oferi un salariu considerabil mai mic.

Totuși, acest cost ar putea fi compensat printr-un impact negativ mai mic asupra PIB-ului. Impactul ar fi amplificat dacă guvernul ar dori să atragă un număr mai mare de recruți.

Armata germană trebuie să se extindă cu aproximativ 80.000 de soldați în următorul deceniu pentru a respecta angajamentele internaționale.

Optimism printre experți

Oficialii militari de nivel înalt subliniază necesitatea ca rezervele armatei – formate din civili care colaborează cu armata câteva săptămâni pe an – să ajungă la 200.000 în următorii ani.

Merz, apărând business-ul, a cerut companiilor să își asume responsabilități pentru a susține acest proiect.

Cu toate acestea, Carlo Masala, profesor de politică internațională la Universitatea Bundeswehr din München, a declarat că temerile legate de efectele economice ale reveniri la sistemul de recrutare obligatorie sunt „exagerate”.

Chiar și într-un cadru obligatoriu, nu mai mult de 25.000 de tineri vor fi chemați anual – semnificativ mai puțin față de cei peste 200.000 din perioada de vârf a războiului rece.

„Impresia mea este că mediul de afaceri german a înțeles necesitatea de a se implica pozitiv în problema apărării”, a concluzionat Masala. „În cele din urmă, este esențial să accepte acest lucru”, a adăugat el.