INTERVIU: „Este cea mai mare sumă acordată vreodată Republicii Moldova”. Discuții la Summitul Moldova – UE

Într-un interviu, ambasadoarea Republicii Moldova la UE, Daniela Morari, a detaliat progresul adaptării legislației moldovenești la standardele europene, preocupările Bruxelles-ului față de Chișinău și perspectivele pentru anul 2030, considerat un moment cheie în parcursul european al țării.

• Președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor vizita Chișinăul pe 4 iulie pentru primul summit UE – Republica Moldova.
• Întâlnirea are loc cu două luni și jumătate înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova. Deși partidul pro-european PAS este favorit în sondaje, se confruntă cu dificultăți în a obține o majoritate în noul Parlament.
• Republica Moldova va primi un ajutor de 1,9 miliarde de euro pe parcursul a trei ani, sub condiția implementării unui pachet de 130 de reforme.

– Republica Moldova va găzdui primul summit Moldova-UE pe 4 iulie. Care sunt așteptările de la acest eveniment? – Daniela Morari: Decizia de a organiza un summit între Republica Moldova și Uniunea Europeană reprezintă un moment de susținere politică fără precedent din partea Uniunii Europene. Fiecare summit european se finalizează cu o declarație comună, aflată în prezent în etapă de negociere, care include obiective și mesaje importante pentru ambele părți.

– Recent, Guvernul de la Chișinău a aprobat Planul de acțiuni pentru perioada 2029 în ceea ce privește agenda europeană a Republicii Moldova. Aș dori să știu, pe lângă măsurile tehnice, ce documente și modificări legislative urmează a fi realizate de autoritățile moldovenești?– Acesta este un document care cuprinde toate măsurile necesare a fi implementate în următorii cinci ani, inclusiv modificările legislative, normative și acțiuni de consolidare a capacităților. Consultările interinstituționale au inclus și societatea civilă, asigurând astfel consensul general. Peste 3000 de acțiuni sunt incluse, oferind priorități clare pentru instituții.

„Există numeroase cazuri în care oficiali corupți de nivel înalt au fost deferiți justiției”

– Ce opinii au partenerii europeni despre reforma Justiției, inclusiv procedura de evaluare externă a procurorilor și judecătorilor, și despre recentele modificări la Legea Amnistiei care au generat controversă și au facilitat eliberarea unor deținuți periculoși, precum și despre reforma Procuraturii Anticorupție? – Reforma Justiției a fost și va continua să fie esențială în negocierile cu Uniunea Europeană, având în vedere complexitatea sa, reprezintă baza pentru implementarea tuturor celorlalte măsuri.

Comisia Europeană a confirmat că Republica Moldova a respectat angajamentele necesare și este pregătită pentru deschiderea negocierilor pentru acest cluster, evaluând realizările importante în acest domeniu. Chiar dacă vettingul este o prioritate pentru țară, în prezent dispunem de un Consiliu Superior al Magistraturii și un Consiliu Superior al Procurorilor operaționale, dar procesul rămâne complex și necesită acțiuni suplimentare.

Raportul Indexul Parteneriatului Estic și evaluările din cadrul Parlamentului European atestă progresele realizate de Republica Moldova în domeniul Justiției. Aceste evaluări nu provin doar din partea autorităților moldovenești, ci și de la experți și instituții recunoscute.

Totodată, este evident că există îngrijorări referitoare la forma justiției în Republica Moldova, fiind prezentate critici atât din rândul experților cât și din partea societății civile. Partenerii externi subliniază restanțele și necesitatea de a îndeplini obligațiile stipulate în Planul de aderare, având un capitol dedicat reformei Justiției.

Republica Moldova colaborează cu instituțiile respctive și cu societatea civilă pentru a forma un întreg amalgam de măsuri necesare avansării. De asemenea, se desfășoară discuții în cadrul subcomitetului pe justiție, libertate și securitate, în care specialiști din ambele părți colaborează pentru a stabili pașii următori.

– În legătură cu lupta împotriva corupției, unii experți și reprezentanți ai opoziției semnalează absența unor soluții pentru repatrierea așa-zișilor fugari. Cum este văzut acest aspect la Bruxelles și ce ne lipsește pentru a combate cu adevărat acest fenomen?– Combaterea corupției este o așteptare esențială în cadrul angajamentelor asumate de orice stat care aspiră să adere la Uniunea Europeană. Deja există cazuri notabile în care oficiali corupți de rang înalt au fost trimiși în judecată, atât în ultimul an cât și în prezent.

De asemenea, au fost înregistrate solicitări de confiscări din partea instituțiilor competente în cazul oficialilor de rang înalt, ajungând la suma de 75 milioane de lei (aproximativ 3,85 milioane de euro), ceea ce demonstrează progresele în activitatea procurorilor.

– Privind domeniul agriculturii, care este deosebit de important și generează multe îngrijorări, cât de mult va trebui Republica Moldova să se conformeze standardelor europene și cât de complicat va fi acest proces?– Domeniul agricol este vast în legislația comunitară europeană, cu mii de acte care trebuie examinate pentru a se integra corespunzător. Republica Moldova, ca stat agrar, își propune să asigure standarde înalte pentru produsele consumate, ceea ce necesită o adaptare riguroasă la standardele sanitare și fitosanitare.

Astfel, Ministerul Agriculturii și instituțiile implicate se pregătesc pentru un proces complex de screening al legislației în acest domeniu, cu un efort semnificativ necesar pentru a îndeplini cerințele Uniunii Europene.

– Acest sector va necesita o reformare semnificativă?– Comisia Europeană a ilustrat standardele pe care Republica Moldova trebuie să le adopte pentru a deveni un stat funcțional care să colaboreze eficient cu alte state membre. În cadrul screening-ului bilateral, analizăm fiecare act legislativ pentru a stabili stadiul nostru. Ulterior, se va clarifica care sunt domeniile care necesită reforme.

130 de reforme pe care trebuie să le implementeze Republica Moldova

– Asupra ajutoarelor financiare anunțate de Uniunea Europeană pentru Republica Moldova în valoare de 1,9 miliarde de euro: care sunt condițiile pentru alocarea acestora și în ce domenii vor fi investite aceste fonduri? Aș dori să vă întreb, în contextul criticilor ce sugestionează că aceste resurse vor fi folosite doar pentru consum curent, fără a susține investiții de lungă durată, în special în condițiile unei recesiuni economice.– Mă refer la Planul de creștere economică. Suntem recunoscători pentru acest instrument financiar dedicat special Republicii Moldova, care reprezintă cea mai mare alocare de fonduri din istoria sa.

Finanțarea va fi însoțită de o listă de 130 de reforme pe care Republica Moldova se angajează să le implementeze în termen de trei ani prin Planul de Creștere.

De asemenea, sunt identificate șase sectoare prioritare în care aceste investiții vor fi realizate: economie, infrastructură, mediu, energie, stat de drept și misiune socială.

Scopul acestui plan este de a stimula creșterea economică, iar din cauza consecințelor conflictului din Ucraina care limitează progresul în anumite domenii, sunt prevăzute și măsuri de sprijin pentru aceste sectoare.

– Poate oferiți exemple de proiecte ce vor beneficia de susținere?– De exemplu, terminalul vamal care va servi drept centru logistic multimodal pentru export, construcția liniilor electrice de înaltă tensiune cu România, investiții în infrastructura instituțiilor de formare profesională și dezvoltarea unui parc tehnologic pentru inovații, esențiale pentru sprijinirea antreprenoriatului. Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele inițiative convenite de către Guvern, ministere și partenerii din cadrul Comisiei Europene.

„Pentru Republica Moldova, este mult mai simplu să preia acquis-ul în limba română”

– Aș dori să vă întreb despre sprijinul României în procesul de pregătire a documentației. În ce măsură România este activ implicată și ce se va întâmpla după deschiderea negocierilor oficiale? – România este un partener foarte apropiat, fiind un susținător extrem de important pentru Republica Moldova. Experiența României în aderarea la UE reprezintă un ghid valoros.

De asemenea, având în vedere că vorbim aceeași limbă, Republica Moldova poate prelua mai ușor acquis-ul european în română. Susținerea din partea tuturor statelor membre este, de asemenea, crucială. Unanimitatea și colaborarea din partea tuturor membrilor UE sunt esențiale pentru a progresa în demersurile de aderare.

– Cum este percepută influența Federației Ruse în Republica Moldova, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie? Care este viziunea Bruxelles-ului cu privire la relația cu Chișinău, în cazul în care la Parlament nu va exista o majoritate pro-europeană? – Strategia Națională de Securitate a Republicii Moldova precizează că Federația Rusă constituie o amenințare la adresa securității naționale.

Republica Moldova s-a confruntat cu amenințări directe, inclusiv acțiuni hibrid și interferențe în procesele democratice, susținute de rezoluția Parlamentului European privind ingerințele Rusiei în procese democratice, cu referire la alegerile anterioare și utilizarea energiei ca instrument de destabilizare.

De asemenea, amenințările cibernetice, dezinformarea și știrile false contribuie la instabilitatea din Republica Moldova.

Consider că Republica Moldova a învățat multe din experiențele recente. Colaborăm cu partenerii pentru a ne întări capacitățile. Anticipăm că în perioada electorală vor exista și provocări suplimentare care vor încerca să destabilizeze țara.

Desigur, nu este în atribuția mea să fac pronosticuri. Importanța dialogului cu Uniunea Europeană și progresele în procesul de aderare sunt priorități.

– Anul 2030 a fost stabilit ca termen pentru ca țara noastră să fie pregătită să adere la Uniunea Europeană. Există și păreri critice cu privire la acest termen. Ce credeți că ar putea împiedica atingerea acestui obiectiv? – Cu efort colectiv, credem că atingerea acestui scop este posibilă. Comisarul pentru Extindere, Marta Kos, a declarat în mai, în vizita sa la Chișinău, că este necesar să ne concentrăm pe finalizarea angajamentelor pe parcursul mandatului actual al Comisiei Europene.

Condiția principală este ca Republica Moldova să îndeplinească toate obligațiile asumate. Consider că acest lucru poate fi realizat prin implicarea activă a tuturor: cetățeni, instituții și factorul politic. Concluziile Consiliului European din 26 iunie sunt motivaționale în acest sens.

– În ce măsură depind perspectivele Republicii Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană de situația din Ucraina? Există riscul ca dosarele celor două țări să fie decuplate?– Republica Moldova a solicitat statutul de membru inspirându-se din decizia Ucrainei. Colaborăm eficient la screening-ul explicativ, având o cooperare bilaterală bazată pe valori și viziuni comune.

Comisia Europeană a recunoscut progresele Ucrainei, despre care considerăm că există voință politică suficiente din partea UE să avanseze atât Republica Moldova, cât și Ucraina.