Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au fost preveniți din august 2024 că România riscă incapacitatea de plată din cauza deficitului / Documente confidențiale publicate
Cei trei oficiali de frunte ai statului român au fost informați între august și decembrie 2024 despre riscurile iminente ca România să încheie anul cu un deficit bugetar semnificativ mai mare decât cel planificat la începutul anului, conform unei publicații care a obținut șase documente etichetate „confidențial.”
Primul document a fost transmis pe 19 august, iar ultimul pe 20 decembrie. Aceste informări au provenit de la Ministerul de Finanțe, având în vedere funcțiile de președinte, premier și președinte al Senatului exercitate de cei trei la acea vreme.
Prin aceste documente, oficialii erau informați acerca de execuția bugetară curentă, riscurile pe care deficitul le-ar putea genera asupra ratingului de țară și bugetului pentru anul următor, precum și consecințele neadoptării măsurilor necesare pentru corectarea deficitului.
„În lipsa unor măsuri bugetare urgente care să limiteze și să reducă cheltuielile bugetare pe restul anului, există riscuri considerabile ca ținta de deficit să fie depășită, ceea ce ar avea ca rezultat creșterea costului finanțării deficitului bugetar”, avertizau cei de la Ministerul de Finanțe într-unul din documente.
Această informare poartă semnăturile ministrului de Finanțe Marcel Boloș, secretarilor de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, dar și a șefei ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru.
Oficialii de la Finanțe semnalizau, de asemenea, riscurile ridicate privind posibilitatea ca România să nu mai aibă suficiente resurse pentru a acoperi plățile pensiilor și salariilor, acestea din urmă fiind majorate considerabil de guvernul Ciolacu.
Fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, a confirmat existența documentelor și că informările au fost transmise Președinției, Guvernului și Senatului în regim confidențial, deoarece publicarea lor ar fi putut crea o criză de neîncredere în capacitatea României de a-și îndeplini obligațiile financiare.
„În 2024, întreaga clasă politică susținea că nu se vor majora impozitele și taxele, iar eu eram singurul care trimiteam informări pe acest subiect. Execuția bugetară a fost publicată lunar, iar evoluția deficitului bugetar putea fi observată”, a declarat Marcel Boloș.
Cele șase documente obținute sunt următoarele:
- 19 august 2024 | Notă privind riscuri și consecințe asupra planului fiscal-structural și a ratingului de țară
- 31 octombrie | Riscuri bugetare în funcție de execuția bugetară pe nouă luni
- 29 noiembrie | Riscuri bugetare pentru anul 2024 în baza execuției bugetului în primele 10 luni
- 6 decembrie 2024 | Notă: riscuri bugetare pentru anul 2024 având în vedere execuția bugetului pe primele 11 luni
- 17 decembrie 2025 | Notă de informare despre riscurile aferente procesului de finanțare pentru începutul anului 2025
- 20 decembrie | Riscuri legate de neadoptarea unei OUG cu măsuri pentru 2025
Declarațiile lui Marcel Ciolacu de ieri
„România nu se află în colaps economic”, iar „austeritatea excesivă nu reduce deficitul, ci mai degrabă îl agravează”, a declarat joi fostul premier Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook, în contextul unor acuzații că Executivul pe care l-a condus ar fi creat „dezastrul economic” care a dus la adoptarea unor măsuri fiscale dificile.
Conform lui Ciolacu, reforma fiscală era deja prevăzută în PNRR și trebuia implementată. „Însă, dacă trebuie să actez astfel încât, după 30 de ani, să avem Autostrada Moldovei, accept fără ezitare chiar și riscul de a fi condamnat”, a mai afirmat fostul prim-ministru.
Referitor la comentariile lui Ciolacu, actualul prim-ministru Ilie Bolojan a afirmat joi seară la Antena 3 CNN că nu va intra în polemică, dar s-a întrebat: „Dacă totul este atât de bine, de ce nu a fost nimeni entuziast să devină premier în această perioada? Mai ales după alegeri, având în vedere că nu există o perspectivă îngrijorătoare.”
Pentru mai multe detalii, consultați publicația.
