Cristian Rizea, fost deputat, eliberat condiționat după ce instanța a respins inițial cererea sa

Recent, Tribunalul Ilfov a hotărât să acorde liberarea condiționată lui Cristian Rizea, fost deputat PSD, care a fost condamnat în 2019 pentru trafic de influență, primind o mită de 300.000 de euro. Această decizie este definitivă, în contrast cu respingerea inițială de către Judecătoria Sectorului 4, care a considerat că Rizea nu a demonstrat eforturi susținute pentru reintegrarea sa socială.

• Rizea a fost încarcerat din aprilie 2023, după ce a fost extrădat din Republica Moldova, unde se refugiasem înainte de verdict.

• El a fost asociat cu o acțiune de kompromat împotriva jurnalistei Emilia Șercan, un dosar inițial clasat, dar redeschis de Înalta Curte anul trecut.

Condamnarea lui Rizea din 2019 a fost de 4 ani și 8 luni pentru luare de mită, spălare de bani și influențarea declarațiilor.

În 2023, Curtea Supremă a acceptat contestația sa și a redus pedeapsa cu un an, invocând prescripția în cazul spălării de bani. Astfel, pedeapsa actuală este de 3 ani și 8 luni.

Comisia de liberări condiționate de la Penitenciarul Jilava a transmis instanței că Rizea a început să-și ispășească pedeapsa începând cu 27 aprilie 2023, urmând ca aceasta să se finalizeze pe 26 iunie 2026.

Comisia a emis un aviz favorabil pentru liberarea sa, argumentând că Rizea a executat o fracție semnificativă din pedeapsă, adică 899 de zile.

Judecătoria Sectorului 4 a respins solicitarea de liberare, considerând că simpla îndeplinire a fracției din pedeapsă nu este suficientă pentru a justifica liberarea condiționată.

Probleme cu regulamentul penitenciarului

„Chiar dacă timpul petrecut în penitenciar nu garantează liberarea condiționată, Rizea nu s-a distins în mod pozitiv și ar trebui să fie reintegrat în societate fără riscuri”, a explicat Judecătoria Sectorului 4 în decizia sa din 3 aprilie.

Instanța a constatat că Rizea nu a avut comportament exemplar în detenție, fiind sancționat de două ori pentru nesupunerea la regulile interne.

Pe 30 aprilie, cererea sa a fost din nou respinsă, instanța menționând că Rizea nu a depus eforturi suficiente pentru reintegrarea socială.

Judecătorul a stabilit o nouă dată pentru o solicitare de liberare la 6 ianuarie 2026. Rizea a contestat această decizie, dosarul fiind apoi transmise Tribunalului Ilfov.

Judecătorii acestuia au acceptat contestația, iar pe 2 iulie au decis eliberarea condiționată a lui Cristian Rizea.

Acuzat de trafic de influență

Cristian Rizea, fost deputat PSD între 2008 și 2016, a fost acuzat de DNA că în perioada septembrie – decembrie 2009 „a solicitat direct de la Colțea Lucian, un om de afaceri american, suma de 300.000 euro, camuflată în două contracte fictive de împrumut, în schimbul promisiunii de a interveni la autorități”.

În schimbul sumei, Rizea s-ar fi angajat să ajute la accelerarea procedurilor de retrocedare a unui teren din București.

Conform procurorilor, el a elaborat patru contracte false pentru a masca proveniența banilor.

În timpul investigației, Rizea a încercat să influențeze martorii, promițându-le spațiu comercial gratuit, dacă va deveni primar al Sectorului 5.

Fugă în Moldova

Înainte de a primi sentința finală, Rizea a părăsit România și s-a refugiat în Republica Moldova, solicitând azil politic.

În 2020, cetățenia sa moldovenească i-a fost revocată de fostul președinte Igor Dodon, iar cererea de azil a fost respinsă. Ulterior, a fost extrădat în România pe 27 aprilie 2023, fiind declarat indezirabil în Republica Moldova pentru 15 ani.

Implicarea în compromiterea Emiliei Șercan

Jurnalista Emilia Șercan a acuzat autoritățile că au orchestrat o operațiune de kompromat împotriva ei, după ce a expus plagiatul tezei premierului Nicolae Ciucă.

Ea a menționat că a fost vizată de amenințări și încercări de intimidare, inclusiv primind mesaje care conțineau fotografii personale furate.

Ulterior, mesajul respectiv a apărut pe site-ul deținut de Rizea. În ciuda clasării inițiale a dosarului de către Parchetul General, Curtea Supremă a redeschis cazul la cererea Emiliei Șercan.

Ea a subliniat faptul că scurgerile din dosarul de anchetă au fost folosite în campanii de denigrare, aducând acuzații de mușamalizare din partea autorităților.