Una dintre anomaliile în reorganizarea cotelor de TVA a fost observată de un fost director al Ministerului Finanțelor: „Nu înțeleg!”

Proiectul de reformă fiscală din România, care vizează modificarea cotelor de TVA, a generat dezbateri intense, în special în domeniul agroalimentar și în rândul specialiștilor în fiscalitate. O anomalia semnificativă constă în aplicarea cotei standard de TVA la materia primă (de exemplu, animale vii din specii domestice, păsări, plante, semințe și ingrediente pentru hrana animalelor), în timp ce cota redusă de 11% este aplicată produsului finit.

Mariana Vizoli, cu o experiență de aproape 20 de ani în Ministerul Finanțelor, unde a ocupat funcții precum director și director general al Direcției generale de legislație privind Codul fiscal, a subliniat o abordare care ar putea crea obstacole serioase în fluxul de numerar și întreruperi în lanțul de producție.

Provocarea între cota standard pentru materia primă și cota redusă pentru produsul finit

Mariana Vizoli subliniază faptul că intenția de a impune o cotă standard de 21% pentru materia primă (inclusiv animale vii, păsări, plante, semințe și ingrediente) și cota redusă de 11% pentru produsele finite (carne, produse din carne, conserve) este problematică.

Această distincție obligă agricultorii, prima verigă a lanțului, să vândă produsele cu TVA de 21%. Procesatorii (abatoare, fabrici de mezeluri, conserve) vor achiziționa aceste materii prime cu o cotă mare, dar vor vinde produsele finite la o cotă inferioară.

Această discrepanță generează rambursări masive de TVA pentru procesatori. Această situație nu doar că afectează capitalul de lucru al companiilor, ci îngreunează activitatea economică și aduce o presiune administrativă adițională pentru contribuabili și autoritățile fiscale. Mariana Vizoli accentuează că aplicarea eficientă a unei cote reduse de TVA pe întreg lanțul de producție, de la materii prime până la produse finite, ar asigura fluxuri financiare mai eficiente, ar diminua birocrația și ar preveni acumularea de TVA de rambursat.

• Evitarea blocajelor de cash-flow: O cotă de TVA uniformă pe întreg lanțul permite companiilor să nu aștepte rambursări, păstrând lichiditățile în circulație.
• Stimularea investițiilor și producției: Un cadru fiscal stabil și previzibil promovează investițiile în agricultură și industria alimentară, având un impact pozitiv asupra creșterii producției locale.
• Reducerea poverii administrative: Procesul de rambursare a TVA este complicat și consumator de resurse, așa că o cotă unică ar simplifica semnificativ gestionarea fiscală pentru firme și ANAF.
• Competitivitate: O schemă eficientă de TVA ajută producătorii locali să își mențină competitivitatea pe piețele interne și externe, evitând costurile ascunse asociate rambursărilor.

Ar fi benefic ca legiuitorul să reevalueze efectele acestei reorganizări a cotelor de TVA. O abordare responsabilă ar însemna consultări ample cu reprezentanții sectorului agroalimentar și cu experți fiscali pentru a identifica soluții care să susțină dezvoltarea economică.

Implementarea unei cote reduse de TVA pe întreaga durată a lanțului valoric al produselor alimentare de bază ar reprezenta o soluție mai avantajoasă și sustenabilă pe termen lung. Aceasta ar asigura predictibilitate, reducerea poverii administrative și ar sprijini consolidarea unui sector agroalimentar esențial pentru economia românească, afirmă Vizoli.