Băncile se confruntă cu o majorare semnificativă a sarcinii fiscale în trimestrele III și IV din acest an, conform unui consultant fiscal de renume
Ministerul Finanțelor a publicat un proiect referitor la măsurile fiscale, care propune creșterea impozitului suplimentar aplicat instituțiilor bancare de la 2% la 4% pe cifra de afaceri, începând cu 1 iulie 2025, explică Anamaria Chiru, expert fiscal în cadrul Dobrinescu Dobrev SCA.
„Băncile erau pregătite pentru un impozit de 2% pentru următoarele 6 luni, urmat de o reducere la 1% din anul următor. Acum, însă, se confruntă cu o cotă de 4%. Deși impozitul suplimentar este calculat cumulativ de la începutul anului fiscal și se achită trimestrial, formularea proiectului arată că noua cotă de 4% se va aplica doar cifrei de afaceri pentru perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2025, fără a afecta retroactiv primele două trimestre”, detaliază Chiru.
Ce implica această modificare?
Aceasta va avea ca rezultat o dublare a sarcinii fiscale pentru trimestrele III și IV din 2025 și o abandonare a programului de relaxare fiscală deja aprobat pentru 2026, consideră consultantul fiscal.
„Pentru instituțiile financiare, anul 2025 va fi unul cu fluctuații considerabile, urmând ca 2026 să aducă o povară fiscală de patru ori mai mare decât s-a anticipat“, adaugă Chiru.
În prezent, băncile – entități juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor străine – se confruntă cu un impozit pe profit de 16%, la care se adaugă un impozit specific de 2% aplicat pe cifra de afaceri. Codul fiscal în vigoare prevede scăderea acestei cote de la 2% la 1% începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul suplimentar fiind instituit prin Legea 296/2023.
Impactul posibilei supra-taxări asupra Guvernului
Consultanții subliniază că impactul acestei măsuri asupra profitabilității instituțiilor financiare, rezilienței la șocuri economice și stabilității financiare, precum și asupra creșterii creditului și economiei, trebuie să fie atent evaluat.
Această evaluare este crucială, ținând cont de incertitudinea economică actuală. Bancherii susțin că profiturile peste normal ale băncilor vor fi afectate de o încetinire semnificativă a activității economice.
Direcționarea impozitelor colectate în scopuri nespecifice legate de stabilitatea financiară ar putea diminua soliditatea sectorului financiar, mai ales dacă nu se implementează măsuri compensatorii. Aceasta ar putea reduce oferta de credite, în special în segmentele de piață mai riscante sau cu marje reduse, și ar afecta capacitatea băncilor de a face față unei recesiuni.
De asemenea, dat fiind că băncile joacă un rol esențial în finanțarea datoriei suverane, o impozitare excesivă a profiturilor lor ar putea crea o spirala problematică în relația dintre bănci și obligațiunile guvernamentale, care ar putea amplifica presiunile fiscale asupra guvernului.
Acest ciclu ar putea funcționa astfel: 1) guvernul impozitează profiturile băncilor pentru a obține venituri; 2) băncile, confruntându-se cu marje mai mici, reduc cererea pentru obligațiuni guvernamentale; 3) costurile obligațiunilor cresc; 4) guvernul se confruntă cu presiuni fiscale tot mai mari, putând fi nevoit să impoziteze suplimentar băncile; 5) bilanțurile băncilor pot slăbi din cauza evaluării negative a deținerilor de obligațiuni guvernamentale.
Astfel, această dinamică, adesea denumită “bucla amenințării”, reprezintă o amenințare atât pentru sustenabilitatea fiscală, cât și pentru stabilitatea financiară.”},{
