Uniunea Europeană își consolidează poziția față de tarifele impuse de administrația Trump. BNR: Noile taxe vor influența exportatorii români, în special din sectorul metalurgic și auto

Capitala europeană a adoptat o stare de poziție mai fermă în negocierile comerciale cu Donald Trump, solicitând ca Statele Unite să reducă tarifele impuse Uniunii Europene, ca parte a oricărui acord-cadru, înainte de termenul limită stabilit pentru 9 iulie.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a fost mandatat să adopte o strategie mai rigidă în cadrul unei vizite la Washington în această săptămână, contextualizând eforturile Bruxelles-ului de a elimina sau cel puțin reduce semnificativ taxele impuse de Trump pe termen lung, după cum informează Financial Times.

Oficialii din Washington au menționat că prima etapă a acordului ar putea fi o abordare etapizată, prin care unele tarife să rămână active în timp ce negocierile continuă.

Ambasadorii din statele membre UE i-au cerut lui Šefčovič să asigure că orice acord va include, începând cu 9 iulie, reduceri ale actualului tarif „reciproc” de 10%, conform unor surse avizate. De asemenea, ei solicită diminuarea taxelor sectoriale.

Cele 27 de state membre ale UE au întâmpinat dificultăți în a arăta un front unit pe parcursul celor aproape trei luni de discuții. Totuși, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut liderilor să adopte o abordare mai fermă.

Schimbările în politica comercială a SUA, legate de impunerea de taxe asupra importurilor din statele partenere, au condus la o escaladare semnificativă a tensiunilor comerciale la nivel global.

Deși măsuri protecționiste erau de așteptat în urma instalării noii administrații în 2025, rapiditatea implementării lor și amploarea pachetului tarifar anunțat în aprilie au depășit considerabil anticipările, se estimează că rata medie efectivă a tarifelor comerciale ale SUA va atinge cel mai înalt nivel din ultimul secol.

În această lumină, BNR a publicat marți, în cadrul Raportului asupra stabilității, o estimare detaliată a impactului pe care viitoarele tarife impuse de SUA l-ar putea avea asupra României.

„Pe termen scurt, aceste măsuri pot duce la o diminuare sau chiar reconfigurare a schimburilor comerciale pentru produsele destinate pieței americane. Pe termen mediu și lung, incertitudinea legată de politica comercială a SUA, având în vedere efectele distorsionante ale acestor taxe, ar putea determina companiile să-și schimbe direcția către alte piețe, în special către țări care beneficiază de un regim tarifar preferențial în relația cu SUA,” afirmă autorii raportului BNR.

Canalul direct: pierderile potențiale pot atinge până la o treime din valoarea exporturilor către SUA, afectând semnificativ industria metalurgică

Pentru România, impactul direct al acestor măsuri este estimat a fi limitat, având în vedere că exporturile către SUA reprezintă doar 2,5% din totalul exporturilor în 2024, iar media ultimilor cinci ani a fost de aproximativ 2%. La nivel sectorial, companiile care exportă sunt preponderent din industrie, în domenii precum: metalurgie, echipamente electrice, produse din cauciuc, mase plastice, autovehicule rutiere și utilaje.

În scenariul în care tarifele vor rămâne la nivelul stabilit în aprilie 2025, pierderile estimate ar putea atinge până la o treime din valoarea exporturilor către SUA, având un impact mai accentuat asupra industriei metalurgice. În cazul unei creșteri a tarifelor de la 10% la 50% pentru produsele din UE, pierderile s-ar putea extinde în alte sectoare, precum fabricarea echipamentelor electrice și a utilajelor.

Exporturile către SUA sunt realizate de un număr restrâns de companii (346), însă acestea contribuie în mod semnificativ la exporturile totale ale României (28% în 2024).

Aceste firme sunt, de asemenea, foarte dependente de activitatea de export, încasările din livrările externe reprezentând 82% din cifra de afaceri (valoare mediană, date pentru 2023). Dintre acestea, aproximativ un sfert consideră piața americană esențială, cu o pondere a exporturilor către SUA de peste 10% din cifra de afaceri.

Cele mai vulnerabile la o scădere a veniturilor din export sunt companiile din sectorul metalurgic, datorită tarifelor vamale mult mai ridicate aplicate de SUA pentru produsele din această industrie, precum și a capacității relativ mai ridicate a firmelor americane de a redirecționa cererea către produse mai accesibile, conform documentelor Băncii Naționale.

Reducerea vânzărilor către SUA ar putea fi parțial compensată prin redirecționarea exporturilor către alte piețe, având în vedere diversificarea geografică a acestor firme, ponderea exporturilor către SUA fiind în medie doar 25% din totalul exporturilor, iar aproximativ 40% în cazul firmelor din industria metalurgică.

Din punct de vedere al stabilității financiare, expunerea sectorului financiar este limitată. Numai 0,3% din portofoliul total de credite acordate de bănci și instituții financiare nebancare companiilor nefinanciare provine de la firme cu exporturi semnificative către SUA (decembrie 2024). Cu toate acestea, concentrare ridicată atât la nivel de debitor, cât și de instituție financiară impune o monitorizare mai atentă, calitatea portofoliului fiind influențată de performanța economică a unui număr restrâns de firme, în special în cazul unor IFN.

Canalul indirect: tarifele vamale pot produce efecte adverse notabile din cauza cererii reduse pentru bunurile românești de către firmele din Germania

Spre deosebire de impactul direct, cei indirect pot fi semnificative, din cauza efectelor transmise de firmele exportatoare din alte state asupra relațiilor comerciale cu companiile din România. Analiza la nivel microeconomic din această secțiune evaluează sensibilitatea firmelor exportatoare către Germania la un astfel de șoc, precum și abilitățile lor de gestionare a riscurilor.

Germania reprezintă principalul partener comercial al României, exporturile românești către această țară constituind 20,5% din totalul exportului în 2024. Următoarele țări, după ponderea exporturilor românești, au valori mult mai mici – Italia (9,5%) și Franța (6,3%).

Relațiile economice cu Germania sunt cruciale și pentru fluxurile de capital, această țară fiind principalul generator de investiții străine directe în România. În contextul actual, tarifarea impusă de SUA asupra UE poate produce efecte indirecte negative considerabile, rezultând din scăderea cererii pentru bunurile românești din partea companiilor germane, atât pe termen scurt prin scăderea comenzilor, cât și pe termen mediu și lung prin adaptările strategice în producție și investiții.

Aproximativ jumătate din firmele exportatoare către Germania sunt mai vulnerabile la șocuri externe

Dintre companiile care își desfășoară activitatea de export către Germania, aproape jumătate sunt mai expuse în cazul unei șocuri provenite din piața germană (903 din 1853 de firme), având încasări din activitatea de export către această țară de peste 10% din cifra de afaceri.

Aceste firme contribuie semnificativ la comerțul exterior al României, generând aproximativ 25% din totalul exporturilor, dar au un impact relativ modest asupra economiei. Ele contribuie cu 5% la valoarea adăugată brută a sectorului companiilor nefinanciare și angajează 6% din forța de muncă.

Aceste companii au un grad de reorientare a exporturilor către alte piețe mult mai redus comparativ cu firmele care exportă către SUA. Astfel, mai puțin de jumătate din exporturile realizate de companiile care exportă către Germania sunt destinate altor țări. Aceste firme sunt de asemenea dependente de activitatea de export, încasările din vânzările externe constituind 86% din cifra de afaceri, ceea ce le face mai vulnerabile la eventuale șocuri externe.

De asemenea, distribuția exporturilor către Germania la nivelul firmelor este caracterizată printr-o concentrație ridicată: cinci companii contribuie cu 30% din volumul total al exportului, în timp ce restul aduc contribuții individuale minime.

Cele mai importante firme exportatoare către Germania activează în domenii precum fabricarea autovehiculelor, industria metalurgică, producția de echipamente electrice și fabricarea de utilaje.

Implicațiile aplicării noilor tarife vamale de către SUA sunt estimate să genereze pierderi sectoriale de până la o cincime din valoarea exporturilor către Germania.

Industriile cele mai afectate din punct de vedere al pierderilor ar fi: fabricarea autovehiculelor, metalurgia și producția de echipamente electrice. În cazul în care tarifele ar crește de la 10% aplicat tuturor produselor importate din UE la 50%, alte sectoare care ar resimti pierderi semnificative ar fi fabricarea de utilaje, mașini și produse din cauciuc.

Impactul economic va fi semnificativ, dar gestionabil.

Pe de o parte, firmele exportatoare către Germania au un grad destul de mare de integrare în economie, având în 2023 relații comerciale cu peste 200 de furnizori și aproximativ 12 clienți (număr mediu de parteneri pe firmă). Conform relațiilor comerciale, aceste firme au o interconectare similară cu cele exportatoare către SUA.

În ceea ce privește relațiile cu furnizorii, cele mai expuse la un eventual șoc transmis de firmele exportatoare din Germania sunt companiile din sectoare precum construcțiile metalice, metalurgia, construcția de clădiri, fabricarea hârtiei, activitățile de arhitectură și inginerie, precum și tranzacțiile imobiliare.

Impactul asupra sectorului financiar este anticipat a fi limitat, având în vedere că volumul împrumuturilor acordate de bănci firmelor expuse la o diminuare a cererii din Germania este redus.

Doar jumătate din aceste firme dețin credite bancare, iar volumul acestora reprezintă 3% din totalul creditelor companiilor nefinanciare. Companiile care au accesat credite de la instituții financiare prezintă o performanță economică ușor mai bună, dar cu un risc financiar ceva mai ridicat față de cele care nu au obținut astfel de finanțări.