Cum își adaptează seniorii viața în era digitală: „Un bărbat de 85 de ani mă uimea cu cât era informat”

În România și în alte țări, bătrânețea creează adesea provocări, precum singurătatea, dificultăți financiare și limitările de mobilitate sau călătorie. În acest context, digitalizarea devine un aspect la care mulți nu se gândesc deloc, afirmă reprezentanții organizațiilor dedicate persoanelor în vârstă. Aceștia subliniază reticența seniorilor față de tehnologie, de cele mai multe ori din teama de a nu strica ceva sau de a comite o greșeală, preferând astfel metodele tradiționale de plată și interacțiune.

• Conform raportului DESI pe 2024 al Comisiei Europene, doar 6,17% dintre pensionarii cu vârste între 65 și 74 de ani din România au competențe digitale de bază. Aceasta nu îi privează doar de informații utile, ci le afectează și încrederea în utilizarea internetului, care le-ar putea oferi alternative pentru educație și distracție, esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții. Recent, au fost anunțate planuri prin PNRR de a deschide 1.000 de biblioteci ca centre de formare în digitalizare pentru seniori.

Singurătatea, o problemă comună în rândul vârstnicilor

Asociația Niciodată Singur s-a format ca un răspuns la sentimentul de izolare pe care mulți vârstnici îl resimt. Un sondaj realizat în 2021 arată că 30% dintre seniori se simt mai izolați social, 40% au raportat sentimente de singurătate, 66% au probleme de sănătate, iar doar 3% participă la programele de sprijin disponibile. Studiile arată că aceștia doresc să călătorească și să socializeze pentru a scăpa de rutina zilnică, dar se confruntă cu obstacole legate de rușine, lipsa de încredere și dificultăți financiare.

„Singurătatea aduce oamenii împreună în bătrânețe. Referințele și interesele seniorilor sunt variate, asemănătoare cu ale noastre”, afirmă Valentin Georgescu, directorul executiv al asociației Niciodată Singur. Organizația, înființată în 2015, oferă sprijin emoțional și activități sociale seniorilor de 65 de ani și peste, fiind parte a Federației Internaționale a Prietenilor Vârstnicilor.

Centre în cinci orașe din România pentru seniori

Centrele care implică seniorii în activități sociale se află în București, Ploiești, Pitești, Brașov și Cluj-Napoca. Pandemia a stimulat oferirea de cursuri de digitalizare pentru seniori, cu scopul de a reduce singurătatea și de a crea comunități. Aceste activități sunt planificate în funcție de interesele seniorilor, încurajându-le prietenia și opțiuni alternative, cum ar fi cluburi de șah, dans și cursuri de tehnologie.

Contrar așteptărilor, mulți seniori manifestă un interes real pentru tehnologie, deoarece se simt excluși de o lume din ce în ce mai digitalizată. Dorința de a rămâne conectați la societate este puternică, explică Valentin Georgescu.

Legătura cu seniorii, menținută online în pandemie

În 2020, în contextul pandemiei, cursurile s-au mutat în online după interzicerea întâlnirilor față în față. Asociația a oferit tablete seniorilor pentru a menține contactul, iar pentru a-i ajuta, a fost creat un manual destinat acestora, detaliind cum să folosească tehnologia.

Manual de utilizare a internetului adaptat bătrânilor

Manualele de utilizare a tabletelor au fost concepute special pentru seniori, având pași simpli și clar definiți, adaptate modului lor de gândire. Aceste materiale ajută la crearea unui sentiment de familiaritate, chiar includând un loc pentru notarea informațiilor personale, precum parolele.

Valentin Georgescu explică că dificultățile întâmpinate de seniori includ necesitatea de a învăța să își creeze o adresă de e-mail, iar manualul oferit le arată pas cu pas ce trebuie să facă.

Pandemia a generat noi oportunități de învățare pentru seniori

După pandemie, atelierele de digitalizare au continuat să fie organizate, concentrându-se pe nevoile practice ale seniorilor. Prezentările teoretice nu erau mereu de interes pentru seniori, mai degrabă întrebările punctuale și practice le capta atenția.

Seniorii trebuie să aibă acces complet la tehnologie pentru a evita izolarea. Interesul s-a concentrat asupra întrebărilor despre realizarea apelurilor video sau vizionarea filmelor.

Pentru a răspunde nevoilor diverse, atelierele sunt adaptate, iar seniorii primesc ajutor direct, de la voluntari.

Sunt seniori care folosesc telefoane simple, preferând metodele tradiționale. De asemenea, unii primesc ajutor prin telefon, iar metodele se adaptează la cerințele lor individuale.

Diversitatea participanților la atelierele digitale este mare, unele persoane având vârste de peste 95 de ani. „Una dintre participante, de 85 de ani, mă surprinde cu informațiile pe care le deține”, menționează Valentin.

Nevoia de pregătire pentru viața de pensionar

Discriminarea bazată pe vârstă se amplifică în ultimele etape ale vieții. Valentin subliniază lipsa unui sprijin adecvat din partea statului român pentru pregătirea indivizilor înainte de pensionare.

„Este necesar să ne pregătim seniorii pentru viața de pensionar. Cei 10 ani dinainte de pensionare ar trebui să includă programe care să-i ajute să știe cum să trăiască sănătos și activ”, subliniază directorul ONG-ului.

Pe lângă implicarea seniorilor în activități, este vital să se mențină sănătatea acestora, astfel încât să se poată bucura de anii de pensie.

În unele locuri, programul de muncă se reduc treptat pe măsură ce seniorii se apropie de pensionare pentru a ajuta la adaptarea la noua perioadă a vieții.

Manager de social media, la pensie

La Sibiu, Asociația Forumul Solidarității Sociale a Pensionarilor reunește peste 2.280 de membri, din care aproximativ 400 sunt activi acum.

Scopul asociației este de a îmbunătăți calitatea vieții pensionarilor prin incluziune socială în activități culturale și educaționale. Colaborează cu Primăria Sibiu, oferind diverse activități recreative.

Coordonatoarea asociației, Gabriela Dorina Gligor, este o pensionară de 67 de ani care a lucrat în construcții și acum se dedică activităților seniorilor.

Seniorii organizează excursii pentru a se menține integrați, un aspect important pentru prevenirea izolării. Aceste excursii sunt căutate de membri, iar costurile sunt acoperite atât din fonduri personale, cât și de cei dragi.

Seniorii preferă să plătească cash întâlnirile, având o neîncredere în sistemul digital pentru că nu se simt confortabili cu platile online.

Vulnerabilitate în fața fraudelor digitale

Neîncrederea seniorilor în mediul online poate fi justă. Gabriela a avut o experiență neplăcută cu un furt digital, dar a tras concluzia că trebuie să fie mai atentă în utilizarea tehnologiei.

În afara excursiilor ocazionale, Gabriela consideră că seniorii au nevoie să se simtă importanți și implicați. „Este esențial ca tinerii să integreze seniorii în activitățile lor”, concluzionează ea.

Gabriela a inițiat o colaborare cu Primăria pentru a aduce seniorii mai aproape de comunitate, activitate ce trebuie reluată pentru a construi relații benefice.

Cel puțin 4.5 milioane de seniori au nevoie de competențe digitale minime

Conform raportului DESI pe 2024, 27.73% dintre români au competențe digitale de baza, iar 8.97% au abilități digitale elementare.

Tudor Turcu, șeful Departamentului de Comunicare în cadrul Autorității pentru Digitalizarea României, afirmă că 40% dintre români au acum niveluri variate de competențe digitale.

Se estimează că între 4,5 și 6 milioane de persoane au nevoie de minim de competențe digitale, pentru a accesa un program de formare apropiat comunității.

Bibliotecile vor fi modernizate și vor oferi suport digital, iar programul include forme de instruire adaptate pentru a ajuta seniorii în dobândirea acestor abilități.

Reducerea fricii de a utilizan aplicațiile digitale

Programul din PNRR vizează două aspecte principale: reducerea fricii că seniorii vor strica ceva în utilizarea aplicațiilor, și sprijinirea legăturilor cu familia prin instrumente online.

Cursuri de digitalizare în 1000 de biblioteci din România

Proiectul preconizează modernizarea a 1.000 de biblioteci la nivel național, unde vor fi organizate cursuri pentru seniori. Acesta își propune să dezvolte competențe digitale în rândul a cel puțin 100.000 de seniori.

Programul de formare va asigura că bibliotecarii pot transmite competențele digitale seniorilor, chiar și din comunitățile defavorizate.

O componentă esențială va fi conștientizarea, astfel încât campaniile de comunicare să promoveze bibliotecile ca locuri unde seniorii pot căuta suport digital și cărți.