Vicepremierul Tanczos semnalează cauzele deficitului bugetar: „Cei care au acordat salarii și pensii peste limite”

Tanczos Barna, vicepremierul, a declarat în cadrul emisiunii Prima TV că responsabilitatea pentru deficitul bugetar de 9,3% din PIB revine persoanelor care au decis creșterea salariilor și pensiilor fără a avea resursele necesare. El a subliniat că nici cheltuielile pentru investiții nu au fost complet justificate.

Întrebat sâmbătă în emisiunea Insider Politic despre persoanele responsabile pentru deficitul bugetar semnificativ al României, Tanczos a răspuns:

„Culpa revine celor care au oferit salarii mai mari, pensii suplimentare și au făcut investiții exagerate. Fondurile nu au ieșit din țară, fiecare leu cheltuit pentru deficit s-a regăsit în beneficiile acordate pensionarilor, angajaților bugetari, companiilor de construcții de autostrăzi, precum și în dezvoltarea infrastructurii rurale, educației și sănătății. Observ că banii au fost cheltuiți, însă aceasta a fost o cheltuială nesustenabilă, care a depășit parametrii normali. Asta a dus la pierderea credibilității și la dificultăți în obținerea de finanțare internațională la costuri acceptabile. Acestea sunt cele mai mari probleme generate de deficitul de 9,3% înregistrat anul trecut”, a concluzionat Tanczos Barna.

Fostul ministru de Finanțe a adăugat că analizele efectuate în ultimele șase luni, pe parcursul mandatului său, i-au demonstrat că este imperativ ca România și sistemul său fiscal-bugetar să recâștige încrederea cetățenilor și a Uniunii Europene, având în vedere regulile stabilite la nivel european referitoare la deficit.

„Atunci când am depășit ținta teoretică de deficit de 3% pentru toate statele membre, am intrat într-o procedură de deficit excesiv. Aceasta a fost o situație cu care ne-am confruntat timp de ani. Statul român, prin intermediul ministrului de Finanțe și al premierului, a promis măsuri de corectare, însă acestea au dus la o deteriorare, crescând de la 5,5% la 9,3%, și de la 5% la 6%, apoi la 7%. Acest lucru a afectat în mod grav credibilitatea României. Prima provocare din primele luni a fost să negociez cu cei care își pierduseră încrederea în țară, inclusiv cu Comisia Europeană și agențiile de rating, pentru a obține un buget echilibrat, sustenabil și o colectare a veniturilor mai mare în 2024”, a adăugat Tanczos.

Decidenții de top ai statului au fost informați despre dificultăți

Cei trei foști oficiali de vârf din România au primit între august și decembrie 2024 mai multe informări despre riscul crescut ca deficitul bugetar al țării să depășească prognozele inițiale, conform unui raport publicat de Europa Liberă, care include șase documente clasificate ca „strict confidențial.”

Primul document a fost transmis pe 19 august, iar ultimul pe 20 decembrie. Aceste informări au fost furnizate de Ministerul de Finanțe, cei trei având atunci funcțiile de președinte, premier și președinte al Senatului.

Prin intermediul acestor documente, oficialii erau informați despre starea execuției bugetare, riscurile ce decurg din deficit pentru ratingul de țară și bugetul pentru anul următor, precum și consecințele neadoptării unor măsuri pentru corectarea deficitului.

„Fără măsuri bugetare rapide care să limiteze și să reducă cheltuielile până la finalul anului, există riscuri considerabile ca deficitul să depășească țintele stabilite, ceea ce va conduce la creșterea costurilor pentru finanțarea deficitului bugetar”, avertizau oficialii Ministerului de Finanțe în unul dintre documentele transmise.

Această notificare era semnată de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru.