Marți, conducerea Băncii Naționale se va reuni pentru a discuta măsurile necesare în urma majorărilor de taxe și înghețării pensiilor și salariilor

În cursul zilei de marți, cei 9 membri ai Consiliului de administrație al BNR se vor întâlni formal pentru a analiza ce măsuri pot fi implementate pentru a preveni recesiunea economică, în contextul legii austerității care va fi discutată în Parlament de către Guvern. Aceștia au desfășurat deja întâlniri preliminare cu conducerea Direcției de Politică Monetară a Băncii Naționale, care le-a furnizat o analiză detaliată a situației economice, incluzând câteva scenarii de acțiune.

Conform declarațiilor Guvernatorului Isărescu, tăierile de cheltuieli pot contribui la o recesiune, iar redresarea economică se preconizează a fi complexă. „Reducerea aceasta nu este fără consecințe. Cheltuielile esențiale ale statului român – cum ar fi sănătatea și educația – sunt subfinanțate de mult timp, nu doar suprasolicitate. De asemenea, cheltuielile pentru apărare sunt greu de redus. Tema este provocatoare!”.

Potrivit acestuia, este crucial să se mențină credibilitatea politicilor pentru a asigura finanțarea necesară.

„Reducerea deficitului este o provocare deoarece nimeni nu dorește să suporte costurile. Modul în care sunt distribuite aceste ajustări este o altă problemă esențială, deși cu un puternic caracter politic. Politicienii vor fi responsabili de crearea unei formule pentru a distribui în mod treptat și sustenabil reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor, astfel încât să nu amplifice problemele sociale și să nu afecteze în mod disproporționat un anumit grup social. Aceasta reprezintă o decizie complicată!”, adaugă Isărescu.

Deciziile de politică monetară vor fi formulate marți, după reuniunea boardului BNR, iar economiștii se așteaptă la menținerea ratei dobânzii de politică monetară, principalul instrument prin care Banca Națională intervine în economie.

Economiștii ING prevăd o inflație între 7,5% și 8,0% în lunile următoare

„Estimăm că Banca Națională a României va păstra rata dobânzii de politică monetară neschimbată în cadrul întâlnirii din 8 iulie. De asemenea, anticipăm o comunicare mai incisivă, având în vedere presiunile inflaționiste vizibile pe termen scurt. Reducerile ratelor dobânzii par acum o opțiune pentru 2026”, precizează economiștii ING într-o notă pentru investitori.

Odată cu introducerea noilor măsuri fiscale, transparența în politica fiscală s-a îmbunătățit, însă persistă incertitudini privind impactul final asupra inflației. În termeni scurți, se preconizează că majorările facturilor la energie începând din luna iulie, combinate cu creșterile TVA-ului și a accizelor din august, vor intensifica presiunile inflaționiste, conform analizei ING.

Per total, estimăm că acești factori îmbinați vor propulsa inflația în intervalul 7,5-8,0% în lunile următoare, cu o probabilitate de stabilizare mai aproape de 7,5% până la sfârșitul anului.

Creșterea anuală ar putea scădea la 0,3% în 2025 – un scenariu tot mai plauzibil

Încrederea consumatorilor a înregistrat un declin semnificativ de la începutul anului, iar așteptările legate de șomaj s-au deteriorat, în timp ce eliminarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public pentru anul viitor intensifică tendințele de economisire care ar putea apărea în trimestrele următoare. Anunțarea de noi reforme în iulie, având în vedere optimizarea sectorului public, crește și mai mult nivelul de risc negativ asupra cererii, conform raportului.

Această dinamică ar putea răsturna creșterea PIB-ului, ducând-o spre stagnare. Dacă economia întâmpină stagnare în termeni trimestriali pentru restul anului, creșterea anuală ar putea scădea la 0,3% în 2025 – un rezultat ce devine acum mai fezabil față de previziunea anterioară de 0,8%.

Perspectiva unei recesiuni ușoare sau a unei contracții nu poate fi exclusă

Pe fundalul tendințelor actuale, probabilitatea ca economia să cadă într-o recesiune ușoară sau să înregistreze o contracție pe parcursul întregului an nu poate fi complet exclusă.

Aceste circumstanțe vor amplifica îngrijorările legate de creștere economică printre decidenți, iar o ușoară ajustare a tonului în comunicatul de presă viitor ar fi de așteptat. Totuși, în acest moment, previziunile sugerează că presiunile inflaționiste vor rămâne principala preocupare.

Pe ansamblu, dacă perspectivele de creștere nu se degradează semnificativ pe termen scurt, se estimează că politica prudentă va rămâne la fel cel puțin până la finele primului trimestru din 2026, implicând menținerea ratei de bază la un nivel constant de 6,50% și o gestionare conservatoare a lichidității.

După acest moment, în funcție de evoluția decalajului de producție, Banca Națională ar putea considera măsuri preventive pentru a susține creșterea economică, posibil înainte ca presiunile inflaționiste curente să se atenueze complet datorită efectelor de bază, concluzionează autorii analizei.