Motivul pentru care grecii și spaniolii admiră viteza internetului din România

Experții internaționali sunt impresionați de povestea remarcabilă a românilor privind accesul la internet ultra-rapid. Aceștia afirmă că este un succes al comunităților locale, care au dezvoltat rețelele de cartier. În ciuda absenței cablurilor din cupru, românii au înființat rețele comunitare care sunt acum esențiale pentru infrastructura de internet.

• Proiectul european PULSE a inaugurat o colaborare între diverse publicații, incluzând analizele despre succesul României și dificultățile întâmpinate de alte țări. Autorii articolului includ specialiști din domeniu.

În 2016, senatorul american Bernie Sanders a declarat pe Twitter că românii din București au acces la internet mai rapid decât majoritatea cetățenilor din SUA, criticând această situație.

Percepția unor români a fost că această afirmație era o insultă, având în vedere reputația țării, dar acest moment a catalizat atenția asupra României ca fiind un exemplu pozitiv.

Accesul la fibră: 96% din gospodării conectate

Mulți români nu realizează că pot descărca muzică și filme mult mai rapid decât alții din Europa. România se numără printre țările cu cel mai rapid internet din Uniunea Europeană.

Conform Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) al Comisiei Europene, 96% dintre gospodăriile românești beneficiază de acoperire FTTP (fibră), comparativ cu media UE de 56%. Spania (91%) și Portugalia (90,8%) sunt următoarele în acest clasament, în timp ce Grecia (27,85%), Germania (19,32%) și Belgia (17,16%) se află pe ultimele locuri.

România se află printre primele trei țări europene cu internet de mare viteză de cel puțin 1GB în locuințe, urmată de Franța (39,34%) și Ungaria (29,81%). Bucureștiul se află pe locul șapte în clasamentul netindex.com, după New York.

Cum a devenit România un exemplu de succes?

Profesorul Jorge Pérez Martínez de la Universitatea Politehnică din Madrid explică că în anii 2000, România avea o infrastructură de telefonie învechită, incapabilă să susțină internetul de mare viteză. „Lipsa rețelelor din cupru a determinat românii să dezvolte propriile rețele.”

În loc să creeze un operator pe baza unei companii de stat, românii au acționat individual pentru a implementa rețele.

„Când ne referim la oameni, ne referim la cetățeni obișnuiți,” subliniază profesorul.

Fără rețea de cupru, românii au reușit să instaleze rețele comunitare în orașe, cu cabluri ce se împletesc pe acoperișurile clădirilor.

Infrastructura rețelelor de cartier

Deoarece au început de la zero, românii au ales cablul coaxial sau fibră optică în loc de cupru, explică Pérez Martínez. Aceste rețele comunitare au devenit fundamentul internetului rapid în România.

În timp ce rețelele subterane erau costisitoare și necesita avize, cele aeriene de cartier necesitau doar un singur antreprenor. Astfel, au proliferat rețelele, conform cercetătorului William Rinehart.

Când internetul comercial a început să crească, furnizorii locali au profitat de rețelele deja existente, iar românii au adoptat rapid fibră optică.

Fără reglementări restrictive, aceste rețele au putut să se extindă rapid, a adăugat Andrei Ioniță, expert în tehnologie.

Rețelele de cartier au crescut de la uz comun, interconectându-se pentru a forma primele rețele semi-metropolitane.

Modelele de succes și eșec în Spania

Profesorul Pérez Martínez observă că Spania a încercat o abordare similară dar, cu un sistem de concurență mai rigid, nu a reușit să obțină rezultate similare.

Accesul rapid la internet a ajutat nu doar oamenii obișnuiți, ci și micile afaceri. Antreprenorul David Burcovschi povestește cum și-a înființat o rețea în 2012-2013, având un număr modest de clienți.

„Chiar dacă nu am câștigat multe, rețeaua a funcționat și a acoperit costurile mele de internet,” a adăugat el.

De atunci, în România s-au dezvoltat multe companii de tehnologie.

Impactul asupra mediului urban

Companiile vestice sunt atrași de România și datorită costurilor competitive.

În privința utilizatorilor, din cauza competiției intense, românii au beneficiat de prețuri foarte scăzute, spune profesorul.

Aceste beneficii comerciale au dus la degradarea aspectului urban, conform lui Pérez Martínez.

Interesul pentru rețelele comunitare a crescut ca o alternativă la telecomunicațiile tradiționale, cu scopul de a reduce decalajele de conectivitate. Se estimează că până în 2025, operatorii naționali vor conecta 60-70% din populație.

Organizația Națiunilor Unite recunoaște potențialul acestor rețele pentru grupurile vulnerabile, susținând că acestea contribuie la dezvoltarea economică locală.

Provocările Germaniei în era digitală

Țările cu rețele de cupru bine dezvoltate, cum ar fi Germania, întâmpină dificultăți în actualizarea infrastructurii, a explicat Burcovschi.

Popasurile lente ale Europei în tranziția de la cupru la fibră au fost documentate de un studiu de la WIK.

În timp ce Franța și Spania au stabilit plăți pentru înlocuirea rețelelor de cupru, Germania nu a stabilit încă un calendar.

Situația în Grecia: viteză și costuri ridicate

Grecia se confruntă cu un internet lent și scump, din cauza deficitului de concurență în infrastructură, afirmă publicațiile locale.

Acoperirea rețelei fixe de mare capacitate este mult sub media europeană (28% față de 73%). Potrivit ELSTAT, doar 19,8% dintre gospodării au acces la internet rapid.

De asemenea, pătrunderea fibrei optice în Grecia este extrem de redusă, iar autoritățile admit că sunt în urmă, dar promit accelerarea îmbunătățirilor.

Experții subliniază că fibra nu este suficientă pentru a soluționa problemele existente, din cauza echipamentelor învechite.

Pe de altă parte, Grecia a înregistrat progrese semnificative în conectivitate mobilă și 5G, depășind media europeană.

Aspecte de îmbunătățit pentru România

Deși România excelează în conectivitatea pe fibră, aceasta se confruntă totuși cu provocări în privința infrastructurii 5G, unde cifra de 82,41% rămâne sub media europeană.

România se află și la coada clasamentului în ceea ce privește comerțul electronic în Europa.

• Articolul de față face parte din proiectul PULSE, o inițiativă europeană de colaborare jurnalistică, finanțată de Comisia Europeană, implicând diferite publicații de renume.