Planuri ale Guvernului Bolojan pot împinge România spre recesiune, avertizează patronatele din construcții și vocea muncitorilor români aflați în străinătate
Blocarea finanțărilor din fonduri publice pentru proiectele din sectorul construcțiilor poate provoca o scădere economică, întrucât acest sector contribuie în jur de 8% din PIB. Întreprinderile mici și mijlocii, în special cele cu capital românesc, riscă falimentul, iar între 50.000 și 100.000 de locuri de muncă ar putea dispărea.
Una dintre măsurile guvernului vizează oprirea proiectelor de infrastructură aflate în fază incipientă.
Liderul confederației a atras atenția că nu a fost efectuată o evaluare a impactului ordonanței asupra bugetului și nici o listă clară cu proiecte prioritare. Conform estimărilor, finanțările ar putea scădea semnificativ, iar în 2026 ar urma să se asigure aproximativ 6% din PIB în loc de 8%. Strategia actuală pare să se bazeze pe proiecte de mare anvergură pentru a compensa, parțial, proiectele sistate sau anulate.
Investițiile lunare în sectorul construcțiilor provenite din bugetul de stat se ridică la circa 10 miliarde de lei.
Conform afirmațiilor sale, o investiție demarată și apoi sistată se poate dovedi mult mai costisitoare pe termen lung din cauza costurilor de conservare.
Este o perioadă de disperare în sector, deoarece aceste măsuri ar putea lăsa în picioare doar marile companii. Întreprinderile mici și mijlocii ar intra în insolvență, iar muncitorii ar pleca spre străinătate, nu ar manifesta în stradă. Estimarea impactului vizează între 50.000 și 100.000 de oameni.
În ansamblu, sectorul construcțiilor din România angajează aproximativ 500.000 de persoane.
Ce vor muncitorii români din străinătate pentru a se întoarce în țară
Reprezentanții federației au amintit perioada din 2018, când au fost acordate facilități pentru sector, facilități care au dus la încheierea a peste 100.000 de contracte noi.
Analizând acea perioadă, muncitorii români din diaspora au spus că încrederea în stat a reprezentat un atu major, nu neapărat creșterile salariale; mesajul era că legile și mediul instituțional trebuiau să inspire încredere.
Reprezentanții sectorului au venit cu propuneri menite să ajute bugetul să depășească acest moment dificil.
Peste tot în lume, stimularea investițiilor sprijină ieșirea din criză, spun constructorii
La nivel internațional, redresarea este în mod obișnuit alimentată de investițiile publice. În România, orientarea a fost inițial spre taxare și tăieri de cheltuieli, iar acum discuțiile despre reduceri există, dar nu au ajuns în practică. Prioritatea ar trebui să fie alta.
Este evident că în continuare sunt necesare multe investiții pentru a recâștiga decalajul față de Uniunea Europeană.
Deficitul nu rezultă din aceste investiții, ele ar fi trebuit demarate cu mult timp în urmă. Poate au fost mai multe proiecte în anii anteriori, ceea ce ar fi fost benefic. Autostrăzile, spitalele și școlile erau obiective esențiale; migrația medicilor în străinătate și provocările din învățământ explică situația actuală.
