Presa elvețiană critică decizia „absurdă” a CEDO referitoare la schimbările climatice

Publicații importante din Elveția au tras semnalul de alarmă miercuri în legătură cu decizia istorică a CEDO, care vizează guvernul elvețian în contextul schimbărilor climatice. Aceste surse media subliniază faptul că hotărârea ar putea eroda democrația și spori influența grupurilor ecologiste, conform agenției Reuters.

Sentința pronunțată marți de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a fost favorabilă pentru peste 2.000 de femei în vârstă din Elveția, care au susținut că măsurile insuficiente ale autorităților de la Berna privind schimbările climatice le pun viața în pericol în timpul valurilor de căldură. Aceasta ar putea stimula alte persoane să introducă plângeri similare împotriva guvernelor pe teme de mediu.

Aceasta este prima dată când CEDO sancționează un stat pentru lipsa de acțiune în combaterea schimbărilor climatice.

Siofra O’Leary, președinta camerei care a judecat cazul, a afirmat că guvernul elvețian a violat dreptul la viață privată și la familie prin insuficiența măsurilor luate pentru combaterea schimbărilor climatice. Ea a precizat că nu au fost implementate limitări suficiente pentru emisiile de gaze cu efect de seră, cum ar fi un buget de carbon.

De asemenea, judecătoarea a subliniat că guvernul elvețian a eșuat în respectarea obiectivelor asumate în trecut pentru reducerea emisiilor de carbon și nu a adoptat măsuri clare pentru a garanta respectarea acestor ținte.

Având în vedere complexitatea subiectului și importanța sa, cazul a fost examinat de Marea Cameră, cea mai înaltă instanță a CEDO, care a analizat și alte două plângeri, pe care le-a respins.

Critici din partea presei elvețiene asupra deciziei CEDO

În timp ce organizațiile ecologiste au salutat decizia curții, publicațiile elvețiene au exprimat îngrijorări că justiția s-ar putea implica în politică.

„Verdict incredibil împotriva Elveției: Strasbourg își impune politica climatică din bancă”, a scris Neue Zuercher Zeitung (NZZ), care a caracterizat hotărârea ca fiind „jurisprudență activistă”, care ar putea deschide ușa unor noi revendicări. Ziarul sugerează că reclamantele mai în vârstă sunt, de fapt, instrumente ale lobby-urilor de mediu care folosesc instanța pentru a evita dezbaterile democratice.

Elveția, o țară unde referendumurile testează frecvent limitele procesului de elaborare a politicilor naționale, s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 50% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Sub titlul „Nu vrem justiție climatică”, ziarul Blick a catalogat decizia instanței ca fiind „îndoielnică” și a avertizat că aceasta ar putea adânci diviziunile legate de politicile ecologice.

„Și în politica europeană, trebuie menționat că, în acest context, totul depinde de cei care se bazează pe judecătorii străini”, a scris ziarul.

Cotidianul de centru-stânga Tages-Anzeiger a afirmat, într-un editorial, că, deși instanța a evidențiat limitările agendei climatice a Elveției, democrația ar putea fi pusă sub presiune dacă instanțele încep să contureze politicile.