Raport științific: Afecțiunile neurologice, cele mai comune boli la nivel global ● Migrarea șerpilor veninoși și impactul schimbărilor climatice ● Limbile nativilor nord-americani influențate de perioada glaciară

Afecțiunile neurologice, o problemă majoră la nivel global ● Migrarea șerpilor veninoși, o consecință a încâlzirii climatice ● Nativii nord-americani păstrează influențe glaciare în limbajul lor

Afecțiunile neurologice devin cele mai severe boli pe planetă

Conform unui raport recent, peste 3,4 miliarde de persoane, adică aproape 43% din populația lumii, au fost diagnosticate cu cel puțin o afecțiune neurologică, variind de la migrene și accidente vasculare cerebrale până la demență, numai în anul 2021. Acest studiu a fost realizat de o echipă de peste o sută de specialiști de la Institutul de Metrică și Evaluare a Sănătății din SUA.

Această cifră depășește estimările anterioare, stârnind îngrijorări semnificative printre experți. În plus, statisticile indică o creștere de 59% în numărul bolilor neurologice la nivel global în ultimele trei decenii, iar pentru prima dată, aceste afecțiuni au depășit bolile cardiovasculare în topul celor mai frecvente boli.

Cu toate acestea, bolile cardiovasculare continuă să aibă o rată de mortalitate mai mare, cu 19,8 milioane de decese în 2021 în dreptul lor, comparativ cu 11 milioane pentru bolile neurologice. O statistică alarmantă, anunțată de Organizația Mondială a Sănătății, evidențiază că omenirea a pierdut 443 de milioane de ani de viață sănătoasă din cauza afecțiunilor neurologice.

Migrenele se numără printre cele mai comune afecțiuni neurologice, în timp ce neuropatia diabetică a crescut alarmant în ultimele decenii. O problemă majoră este că multe dintre aceste afecțiuni rămân fără tratament cunoscut.

Studiul a analizat 37 de boli neurologice, având în vedere ca cele mai severe sunt atacurile vasculare cerebrale, meningita și efectele COVID-19. Specialiștii consideră că aceste afecțiuni sunt exacerbate de îmbătrânirea populației și că, în absența unor tratamente, unica soluție rămâne adoptarea unui stil de viață sănătos pentru reducerea riscurilor.

Migrarea șerpilor veninoși, provocată de încălzirea globală

O migrație semnificativă a populațiilor de șerpi veninoși se preconizează că va avea loc în următoarele decenii, din cauza creșterii temperaturilor globale, conform unui studiu recent publicat în The Lancet de o echipă internațională de cercetători.

Cercetătorii au studiat habitatele a 209 specii de șerpi veninoși, aplicând modele climatice pentru a prezice schimbările ce vor avea loc în viitor. Aceștia au definit zonele ce ar putea oferi condiții favorabile acestor specii.

Cele mai afectate țări se află în Africa, cum ar fi Uganda, Camerun, Guinea, Sierra Leone, Nigeria și Somalia, unde șerpii pot migra în zonele rurale extinse. Aceste țări se așteaptă să primească între patru și cinci specii noi de șerpi veninoși, în timp ce sistemele medicale sunt insuficient pregătite pentru a face față provocărilor.

Anual, între 81.000 și 138.000 de persoane decedează din cauza mușcăturilor de șarpe, iar aproximativ 400.000 rămân cu dizabilități permanente, cei mai afectați fiind locuitorii din Asia de Est și Sud-Est, Africa Sub-Sahariană și regiunile tropicale.

Organizația Mondială a Sănătății împarte cele 209 specii de șerpi veninoși în două categorii, în funcție de riscul de mortalitate: tip I (risc mare) și tip II (risc redus), 43 dintre aceste specii fiind regăsite în Africa, dintre care 30 au un risc ridicat.

Migrarea șerpilor va afecta și ecosistemele locale, având în vedere rolul esențial pe care aceste reptile îl au în controlul populațiilor de rozătoare. Dispariția lor poate conduce la apariția unor focare de boli pentru care oamenii nu sunt pregătiți.

Soluția propusă de studiu implică investiții semnificative în infrastructura africană, în cercetare și în spitale, precum și o cooperare mai strânsă între oamenii de știință din Africa și restul lumii, un obiectiv care, din păcate, are șanse reduse să devină realitate.

Limbile nativilor nord-americani, influențate de ultima eră glaciară

Reînvățarea unui limbaj pierdut de zeci de mii de ani este practic imposibilă. Totuși, cercetătorii de la Universitatea din California au realizat un studiu care identifică particularitățile dialectelor vorbite de populațiile străvechi din America de Nord și migrațiile acestora.

Aceștia au analizat peste 200 de limbi și dialecte din America de Nord, stabilind 16 trăsături structurale lingvistice care pot indica familiile lingvistice și zonele de origine.

Grație acestor date, s-a reconstituit evoluția limbajelor spre două grupuri distincte de populații care au sosit în America de Nord din Siberia, în urmă cu 24.000 de ani și, ulterior, acum 15.000 de ani. Aceste populații s-au amestecat în California și Oregon, formând primul grup lingvistic distinct al Americii de Nord.

Un alt val migrator, cu aproximativ 14.000 de ani în urmă, a fost adus de o grupare siberiană cu un limbaj diferit, folosit în cultura Clovis. Diversitatea lingvistică a continuat să se dezvolte, culminând cu apariția unei limbi comune între populațiile paleolitice.

Surprinzător, structurile lingvistice ale acestor populații antice pot fi observate și în limbile nativilor americani de astăzi, demonstrând influența durabilă a ultimei perioade glaciale.

Sursa imaginii: profimediaimages.ro