Raport Ştiinţific: O persoană din zece este afectată de o pandemie puțin cunoscută ● Specialiștii au identificat patru tipuri de somn și modul în care acestea ne influențează ● Zonele marine protejate nu au avut un impact pozitiv asupra populațiilor de pești

​O persoană din zece la nivel global este afectată de o pandemie puțin cunoscută ● Specialiștii au realizat patru tipuri de somn și modul în care acestea ne influențează ● Zonele marine protejate nu au avut efecte favorabile asupra populațiilor de pești

O persoană din zece de pe Terra este afectată de o pandemie puțin cunoscută

Bolile renale au crescut atât de mult în ultimii ani încât se poate considera că reprezintă o veritabilă pandemie. Aceasta este concluzia unui grup internațional de cercetători, sprijinit de importante organizații globale (Asociația Internațională de Nefrologie, Asociația Americană de Nefrologie și Asociația Renală Europeană), într-un recent studiu publicat în Nature Reviews Nephrology.

Specialiștii afirmă că bolile renale au devenit a treia cauza a mortalității prin rapiditatea de răspândire. Previziunile indică faptul că, până în 2040, aceste afecțiuni vor fi a cincea cauză a mortalității la nivel mondial.

Aproximativ 850 de milioane de persoane suferă de afecțiuni ale rinichilor la nivel global, echivalentul a aproape o persoană din zece. Impactul economic este semnificativ pentru sistemele de sănătate din întreaga lume, de exemplu, în SUA, se cheltuie anual 130 de miliarde de dolari doar pentru tratamentele acestor boli.

Cu toate acestea, specialiștii subliniază că această pandemie este puțin discutată. Organizația Mondială a Sănătății nu include aceste boli pe lista priorităților sale, focalizându-se în schimb pe afecțiuni neurologice, cardiovasculare, cancere și boli pulmonare. Astfel, fără o prioritate acordată, conștientizarea globală asupra acestor afecțiuni rămâne scăzută.

Studiul sugerează că numărul persoanelor afectate de boli renale va crește semnificativ datorită îmbătrânirii populației, în special în țările mediu sau slab dezvoltate, unde circa două treimi dintre pacienți își au originea.

Numărul real al cazurilor ar putea fi și mai mare. În multe națiuni, cazurile trec neobservate și nu sunt raportate corect. Estimările OMS indică o mortalitate anuală de aproximativ 7-10 milioane din cauza lipsei accesului la transplanturi sau dializă.

De asemenea, tratamentele sunt extrem de costisitoare, generând cheltuieli semnificative în sistemele de sănătate. De exemplu, în Thailanda, 3% din cheltuielile totale ale sistemului de sănătate se îndreaptă spre tratarea bolilor renale.

Cercetătorii subliniază că dacă aceste boli ar fi incluse pe lista de priorități a OMS, ar putea atrage fonduri substanțiale pentru cercetare și tratament. Totodată, companiile farmaceutice ar trebui să dezvolte soluții pentru a reduce costurile tratamentelor, având ca precedent exemplul din timpul pandemiei COVID, când distribuția medicamentelor a fost extinsă fără a compromise profitul.

Cercetătorii au identificat patru tipuri de somn și impactul acestora

Studii demonstrează că lipsa somnului sau un somn de proastă calitate pot provoca o serie de afecțiuni grave, unele cu potențial fatal. Totuși, majoritatea cercetărilor se concentrează pe o singură caracteristică a somnului în momente specifice, ceea ce poate duce la pierderi de informație esențială. Aceasta este concluzia cercetătorilor din SUA, dintr-un studiu condus de Universitatea din Pennsylvania, publicat în revista Psychosomatic Medicine.

În această cercetare, au fost analizate 3.683 de persoane din SUA, în două sesiuni diferite, prima între 2004-2006 și a doua între 2013-2017. Pe baza acestor date, cercetătorii au identificat patru tipuri de somn și modul în care acestea ne influențează.

Prima categorie este formată din persoanele care au un somn odihnitor și regulat, la ore corespunzătoare. A doua categorie include indivizii care nu beneficiază de un program de somn regulat din cauza muncii, dar își recapătă odihna în zilele libere.

Cea de-a treia categorie include persoane cu simptome clasice de insomnie: dificultăți la adormire, oboseală constantă și probleme de concentrare. Ultima categorie o reprezintă cei care dorm în reprize atât noaptea cât și ziua.

Cercetătorii remarcă faptul că peste jumătate dintre participanți intră în ultimele două categorii, care sunt departe de idealul unui somn odihnitor. Mulți dintre cei care au menținut acest model pe parcursul a zece ani au dezvoltat afecțiuni cardiovasculare, diabet sau depresie.

Persoanele cu predispoziții la insomnie sunt adesea cele expuse la stresul cotidian, lipsa siguranței locului de muncă sau un nivel de educație scăzut. Cei care dorm în reprize sunt fie pensionari, fie persoane vârstnice.

Cercetătorii subliniază importanța somnului în viața zilnică și efectele negative ale lipsei acestuia. Deși schimbarea programului de somn al unei persoane poate fi dificilă, există o așa numită igienă a somnului pe care oricine o poate respecta, incluzând exerciții regulate, evitarea fumatului și a cofeinei după-amiaza, și limitarea utilizării dispozitivelor înainte de culcare.

Zonele marine protejate nu au adus beneficii pentru populațiile de pești

Deși într-o notă cinică, adevărul este că zonele marine protejate nu au adus beneficii populations de pești și corali afectate de poluare și pescuitul industrial. Aceasta este concluzia cercetătorilor din SUA, în urma analizei a 111 astfel de arii protejate din Marea Caraibilor.

Aceste zone au fost monitorizate timp de 12 ani, în așteptarea unor îmbunătățiri în populațiile de pești. Se referă la peste 500 de specii de pești și aproximativ 65 de specii de corali din zona Riftului Mezoamerican, care se întinde pe peste 1.000 de kilometri pe coastele Mexicului, Hondurasului, Belize și Guatemalei.

Având în vedere impactul negativ asupra ecosistemului marin în ultimele decenii, guvernele din aceste țări au inițiat măsuri de protecție prin instituirea unor zone în care speciile să se recupereze.

Cercetătorii, însă, au descoperit că situația nu s-a îmbunătățit așa cum ar fi fost de așteptat, comparativ cu 28 de zone care nu beneficiau de protecție.

Dintre cele 111 zone analizate, doar în 11 a fost observată o ușoară creștere a populației de pești și corali. În 28 din aceste arii, numărul speciilor a scăzut, iar în rest nu s-au văzut schimbări semnificative.

Interesant este că în siturile neprotejate a avut loc un declin al speciilor, dar acesta a fost mai mic decât în cele protejate. Cercetătorii consideră că principalele cauze ale declinului sunt creșterea temperaturilor apelor marine și oceanice, precum și faptul că multe dintre zonele protejate erau doar formale, lăsând activitățile umane să continue fără restricții.

Cercetătorii susțin că situația este critică și că este necesară o schimbare a politicilor de mediu pentru a asigura protecția vieții marine. Primul pas ar fi identificarea zonelor afectate cel mai puțin de schimbările climatice, unde fluctuațiile de temperatură nu sunt atât de accentuate.

De asemenea, asigurarea de oportunități de muncă pentru localnicii care obțin venituri din resursele acvatice, astfel încât aceștia să devină direct interesați de protecția acestor ariilor, nu să devină braconieri.

Pentru cele mai recente informații și curiozități din domeniul științei, urmați pagina noastră de Facebook.

Sursa foto: profimediaimages.ro