România, cu 77.8% dintre cazurile de rujeolă din UE: Cauze pentru prăbușirea vaccinării ROR

România se confruntă cu o situație alarmantă, având 77.8% dintre cazurile totale de rujeolă din Uniunea Europeană. Aceasta se întâmplă pe fondul unei acoperiri vaccinale scăzute pentru vaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), care se situează sub 70%. Tot mai mulți părinți aleg să nu își vaccineze copiii, ceea ce a condus la o scădere constantă a rata de vaccinare, în special a dozei a doua care se administrează la vârsta de 5 ani, conform unui studiu realizat de Salvați Copiii.

Dacă prima doză de vaccinare este mai bine acceptată, rata de vaccinare la rapel scade dramatic, în unele comunități ajungând chiar la 20%, în condițiile în care România raportase 77.8% dintre cazurile de rujeolă din UE.

Cauzele principale ale acestei probleme includ lipsa informațiilor corecte, dezinformarea pe rețelele sociale și diverse obstacole sistemice, cum ar fi birocrația excesivă, resursele materiale insuficiente, desființarea programului de vaccinare în școli și dificultățile de transport, așa cum arată datele unui studiu calitativ complex realizat de Salvați Copiii România.

Printre concluziile studiului se numără:

• România are 77.8% dintre cazurile de rujeolă din UE;
• Scopul vaccinării ROR se situează sub 70%, cu cea mai scăzută rată în județul Neamț (44,9%);
• Medicii de familie semnalează existența obstacolelor sistemice: lipsa consecințelor pentru nevaccinare și desființarea vaccinării în școli, ceea ce afectează ratele de imunizare, în special în comunitățile vulnerabile;
• Analiza acoperirii vaccinale între 2020 și 2024 arată o tendință îngrijorătoare de scădere pentru vaccinurile obligatorii, inclusiv ROR și vaccinul pneumococic conjugat.

Vaccinarea în cifre: variații între județe

Studiul „Bariere în calea vaccinării în mediul rural din România” examinează vaccinurile importante din calendarul național de vaccinare, inclusiv ROR, vaccinul pneumococic conjugat și vaccinul anti HPV. Selecția acestor vaccinuri s-a făcut pe baza impactului epidemiologic al bolilor prevenibile.

Abordarea calitativă a studiului a analizat perspectiva asistenților medicali comunitari și a medicilor de familie care îngrijesc peste 11.000 de copii din mediul rural din nouă județe (Argeș, Bihor, Brașov, Constanța, Dolj, Hunedoara, Olt, Sibiu și Timiș).

Datele adunate în februarie 2024 pentru copiii născuți în anul 2018 arată o acoperire națională a vaccinării de 69,4% pentru ROR (urban – 68,5%, rural – 70,6%), cu discrepanțe semnificative între județe:

• Cea mai pregătită rată de vaccinare – Giurgiu 97.5%;
• Cele mai scăzute – Neamț (44,9%), Hunedoara (48,6%), Caraș-Severin și Suceava (53,3%).

Pentru vaccinul pneumococic, datele din august 2024 pentru copiii născuți în luna iulie 2023 indică o acoperire națională de 63,1% (urban – 65,6%, rural – 59,8%), cu:

• cea mai bună rată în Giurgiu – 95,6%;
• cele mai slabe în Suceava (33,3%), Arad (36,6%) și Hunedoara (40,1%).

Între 2023 și 2024, România a înregistrat o acoperire vaccinală ROR de 78% pentru prima doză și de 62% pentru a doua doză. În mediul rural, situația este și mai dificilă, cu doar 58,2% pentru prima doză. În această perioadă s-au înregistrat 6.039 de cazuri de rujeolă la persoane nevaccinate.

Declarația unei epidemii naționale de rujeolă a avut loc în decembrie 2023. România a avut 7.243 de cazuri confirmate și 8 decese între 1 ianuarie 2023 și 5 martie 2024. Trei decese au fost în rândul copiilor între 7 și 8 luni, 3 la copii între 11 luni și un an, iar două la adulți nevaccinați.

Conform raportului Institutului Național de Sănătate Publică, 91% din cazurile de rujeolă s-au înregistrat la persoane nevaccinate.

Infecția cu pneumococ este o cauză majoră de morbiditate și mortalitate globală. Analiza vaccinării arată că acoperirea pentru cele trei doze de vaccin pneumococic nu a atins 95% în niciun județ (cu excepția Giurgiu), iar în mediul rural, doar 52,1% dintre copiii sub 12 luni au primit cele trei doze.

Diferențe între mediul rural și urban

Conform unui raport al Organizației Europene a Cancerului, în 2020, aproximativ 29% dintre fete și 5% dintre băieți erau complet vaccinați împotriva HPV. Un obiectiv al OMS este vaccinarea completă a 90% dintre fete până la 15 ani.

În 2023, incidența tusei convulsivă a crescut, cu 48 de cazuri suspecte identificate (25 mai multe comparativ cu anul precedent) și 16 confirmate. În mediul rural, rata acoperirii a fost de 48,9% pentru DTP, comparativ cu 61,1% în mediul urban.

Conform celui mai recent raport al INSP, din cei 12.150 de copii evaluați, 41% provin din mediul rural, unde ratele de vaccinare sunt mult mai scăzute, de exemplu, 93,4% pentru BCG, 43,8% pentru hepatita B, 48,9% pentru vaccinul difteric-tetanoză-pertussis (DTPa), 52,1% pentru pneumococic și 58,2% pentru o doză de ROR.

În cazul vaccinului pneumococic, nicio regiune din țară nu a atins nivelul de vaccinare de 95%, exceptând județul Giurgiu.

Cauze pentru scăderea ratei de vaccinare

Analiza acoperirii vaccinale între 2020-2024 arată o scădere îngrijorătoare, având efecte semnificative asupra sănătății publice, culminând cu epidemia de rujeolă din decembrie 2023.

Un lucru îngrijorător este că majoritatea deceselor cauzate de rujeolă au fost înregistrate la copii sub un an, care nu erau eligibili pentru vaccinare.

Există diferențe evidente între rural și urban, unde ratele de vaccinare sunt mai scăzute în comunitățile rurale.

Legislația română nu este clară privind obligativitatea vaccinării, ceea ce creează confuzie. Legea confirmă necesitatea vaccinării ca o măsură esențială de sănătate publică.

Studiul identifică patru tipuri de bariere în calea vaccinării, conform medicilor de familie și asistenților medicali comunitari:

• Bariere atitudinale și comportamentale, inclusiv reticența post-COVID-19;
• Bariere socio-culturale, cum ar fi aspecte religioase și mobilitatea ridicată;
• Informațional: dezinformarea și impactul negativ al mass-media;
• Bariere sistemice, inclusiv birocrația excesivă și lipsa transportului.

Se observă o scădere dramatică a ratei de vaccinare pentru a doua doză ROR, ajungând în unele comunități la 20%. Aceasta limitare scade eficiența programului de vaccinare, crescând riscurile de îmbolnăvire.

Vaccinul pneumococic nu este perceput ca o provocare de vaccinare, fiind administrat de obicei fără probleme.

Reticență față de vaccinul anti HPV

Medicii de familie și asistenții medicali comunitari semnalează reticența și lipsa de interes pentru vaccinul anti HPV, atât din partea părinților, cât și a medicilor.

Această problemă este agravată de lipsa de informare și mentalitatea utilă a părinților, unele mame acceptând vaccinarea doar la recomandarea medicilor specialiști.

Relația dintre medici și părinți este complexă, mulți medici raportând amânări constante pentru vaccinări, iar părinții evitând să își asume deciziile în scris. Asistenții medicali comunitari sunt văzuți ca intermediari valoroși.

Obstacolele sistemice, cum ar fi lipsa de consecințe pentru nevaccinare și anularea vaccinării în școli, au redus semnificativ ratele de imunizare.

Pentru a îmbunătăți ratele de vaccinare, medicii solicită un cadru legislativ mai strict și campanii de informare și educare mai bine coordonate.

Gabriela Alexandrescu, președintele executiv Salvați Copiii România, subliniază necesitatea politicilor sociale integrate pentru a asigura accesul la educație și sănătate.

Recomandări pentru creșterea ratelor de vaccinare

Pe baza analizei literaturii și a studiului calitativ, experții sugerează următoarele măsuri pentru a îmbunătăți vaccinarea în ruralul românesc:

Pentru provocările organizaționale și administrative:

• Colaborări formale între medicii de familie și asistenții medicali comunitari pentru a include vaccinarea;
• Simplificarea sistemului de raportare a vaccinărilor;
• Formarea personalului medical pentru comunicare;
• Asigurarea resurselor tehnice pentru asistența medicală comunitară;
• Campanii naționale de sensibilizare;

Pentru deficiențele în comunicare și lipsa de informare:

• Materiale informative adaptate cultural și lingvistic despre vaccinuri;
• Comunicare proactive și timp dedicate pentru discuții;
• Verificarea statusului vaccinal în fiecare vizită medicală;
• Sistem standardizat de remindere individualizate pentru programări.

Pentru problemele logistice de transport:

• Asigurarea transportului pentru pacienți;
• Pachete cu produse pentru copii la vaccinare.

Pentru a aborda neîncrederea și barierele culturale:

• Formarea asistenților medicali comunitari ca mesageri în comunitate;
• Implicarea specialiștilor pentru a oferi o a doua opinie;},{

Pentru a pensa percepțiile greșite privind riscurile de vaccinare:

• Explicarea febrei ca reacție comună la vaccinare și gestionarea acesteia;
• Focalizarea pe beneficiile individuale ale vaccinării;
• Prezentarea consecințelor bolilor prevenibile.

Implementarea acestor propuneri necesită o coordonare la nivel național, regional și local, implicând toate părțile interesate: sistemul de sănătate, autorități publice, organizații non-guvernamentale și comunități. Este esențial să reacționăm prompt și coerent în lumina scăderii ratei de vaccinare și a creșterii cazurilor de boli prevenibile.

Foto: Dreamstime.com.