România, cu rețea de autostrăzi în expansiune, s-a apropiat de Ungaria și a depășit Serbia
În ultimii ani, România a observat o dezvoltare semnificativă a rețelei sale de drumuri rapide, incluzând autostrăzi și drumuri expres. Deși la numărul total de kilometri suntem în fața unor vecini, densitatea rețelei este de patru ori mai mică decât cea a Ungariei și de trei ori sub cea a Poloniei.
Până la începutul anului 2025, România va avea aproximativ 1.270 de kilometri de drumuri rapide operaționale. Anul 2024 a fost unul record, cu 197 de kilometri de drumuri rapide inaugurate, iar 2025 promite o dinamică mai bună, comparativ cu ritmurile de creștere anterioare.
Cu o rețea de drumuri rapide în dezvoltare, România reușește să se diferențieze de Bulgaria și să se apropie de Ungaria în ceea ce privește lungimea autostrăzilor și drumurilor expres disponibile pentru circulație. Este de menționat că, în ambele cazuri, aceste țări au o suprafață considerabil mai mică decât România.
Analizând raportul de suprafață, România se află în dezavantaj față de vecinii săi.
Bulgaria și Ungaria au rețele de autostrăzi mai dense, în raport cu dimensiunile lor
În comparație, Bulgaria, având o suprafață de peste două ori mai mică, are o rețea de autostrăzi care, în octombrie 2024, se ridica la aproximativ 884 de kilometri, la care se adaugă și 12 km de drum express.
Astfel, Bulgaria dispune de aproximativ 896 de kilometri de drumuri de mare viteză.
Ungaria este echipată cu 26 de drumuri de mare viteză, incluzând 13 autostrăzi și 13 drumuri expres. Rețeaua de autostrăzi a Ungariei a depășit 1.000 de km încă din 2007, iar la sfârșitul anului trecut măsura circa 1.812 km, cu lucrări în desfășurare pentru mai multe autostrăzi noi.
Acest lucru se traduce printr-o totalitate de aproape 1.337 km de autostrăzi și 475 km de drumuri expres, având o suprafață de 2,5 ori mai mică decât România.
Polonia a crescut rapid rețeaua de drumuri rapide de la 780 km la 5.206 km în două decenii
Polonia deține o rețea extinsă de drumuri rapide, dezvoltarea sa având loc în special în ultimele trei decenii.
În 2004, an în care Polonia a aderat la UE, rețeaua de drumuri rapide era de 780 km. Conform celor mai recente date, la începutul anului 2025, această rețea se ridică aproape la 5.206 km, marcând o creștere de aproape șapte ori.
Din cei 5.206 kilometri, aproximativ 1.884 km sunt autostrăzi, iar restul de peste 3.300 km sunt drumuri expres. Proiecțiile pentru 2025 sugerează o rețea de aproape 5.500 km.
Un factor cheie în dezvoltarea rapidă a infrastructurii din Polonia a fost geografia sa favorabilă, cu un relief predominant de câmpie.
De asemenea, dezvoltarea infrastructurii a fost considerată întotdeauna o prioritate politică, cu planuri strategice menținute pe termen lung și cu legislație adaptată pentru facilitarea implementării rapide a proiectelor.
Serbia, fără sprijinul fondurilor europene, a avanzat spre România
Serbia, deși nu este parte a Uniunii Europene și nu beneficiază de fonduri europene nerambursabile, a inițiat în ultimele decenii un program amplu de modernizare a infrastructurii rutiere.
La începutul anului 2025, Serbia avea o rețea de autostrăzi de aproximativ 1.000 km, plus 150 km de drumuri expres, având o suprafață de aproape trei ori mai mică decât România.
Comparația rețelelor de autostrăzi în România și statele învecinate
- Ungaria (suprafață: 93,030 kmp) – circa 1.800 km – 19,35 km de autostrăzi la 1.000 kmp
- Polonia (suprafață: 312,680 kmp) – circa 5.200 km – 16,63 km de autostrăzi la 1.000 kmp
- Serbia (suprafață: 88,499 kmp) – circa 1.150 km – 12,99 km de autostrăzi la 1.000 kmp
- Bulgaria (suprafață: 111,000 kmp) – circa 896 km – 8,07 km de autostrăzi la 1.000 kmp
- România (suprafață: 238,400 kmp) – circa 1.270 km – 5,33 km de autostrăzi la 1.000 kmp
Istoricul autostrăzilor din România începe în 1972, cu o prelungire îndelungată a construcției
Povestea autostrăzilor din România a început în 1972, cu deschiderea A1 București – Pitești, iar următoarea deschidere a fost în 1987, cu Podul Fetești – Cernavodă și secțiunea aferentă.
Anii ’90 nu au adus progrese în construcția de autostrăzi, iar abia în 2004 a avut loc următoarea inaugurare, un segment semnificativ din actuala Autostradă a Soarelui, A2.
Expansiunea rețelei de autostrăzi din România post-aderarea la UE
Rețeaua de autostrăzi din România a cunoscut o expansiune notabilă după aderarea la Uniunea Europeană, cu fonduri nerambursabile care au contribuit semnificativ la construcția de drumuri și căi ferate.
Recordul anterior de lungime de autostrăzi inaugurate a fost atins în 2012, cu 139 de kilometri.
Evoluția kilometrilor de autostradă deschiși în România în ultimii ani
- 2004 – 97,2 km
- 2007 – 50,7 km
- 2009 – 42 km
- 2010 – 28 km
- 2011 – 57 km
- 2012 – 139 km
- 2013 – 108 km
- 2014 – 28,2 km*
- 2015 – 46,6 km
- 2016 – 22,1 km*
- 2017 – 15 km
- 2018 – 55,4 km
- 2019 – 42 km
- 2020 – 60,6 km
- 2021 – 33,5 km
- 2022 – 53,02 km
- 2023 – 81 km
- 2024 – 195 km
*Lotul 3 Cunța – Săliște din A1 Sibiu – Orăștie – 22,11 km a fost deschis inițial în noiembrie 2014, dar a fost închis pentru lucrări în 2015, fiind redeschis definitiv în octombrie 2016.
