Românii care-și încheie asigurări de viață vor fi raportati direct la ANAF începând cu 1 ianuarie 2025
Începând cu 1 ianuarie 2025, companiile de asigurare vor fi obligate să raporteze semestrial la ANAF persoanele care au încheiat asigurări de viață și alte tipuri de asigurări.
Aceste reglementări sunt stipulate în OUG 125/2024.
Nerespectarea obligației de raportare va fi sancționată contravențional, cu o amendă între 20.000 și 100.000 lei.
Preambulul ordonanței menționează că această măsură este conformă cu articolul 5 din Directiva 2010/24/UE privind asistența reciprocă pentru recuperarea creanțelor legate de impozite și taxe, având scopul de a permite Agenției Naționale de Administrare Fiscală să colecteze date privind asigurările de viață și alte produse financiare de la persoanele fizice rezidente în România.
ANAF va avea capacitatea de a pune poprire pe conturi
Experții consultanți afirmă că există numeroase situații în care cetățenii români primesc amenzi de circulație în străinătate, pe care nu le plătesc. Atunci când autoritățile locale inițiază pași pentru recuperarea acestor sume, constată adesea că nu există bunuri de recuperat, iar întrebarea care apare este dacă persoanele afectate au asigurări de viață.
Deși Codul civil românesc interzice poprirea pe asigurările de viață, având în vedere că fondurile pot fi virate în conturi bancare, ANAF are posibilitatea de a pune poprire. Acest mecanism este similar cu cel aplicat salariilor, unde se poate face poprire pe o treime din venit, dar pentru conturile bancare nu există o asemenea limitare, deoarece se consideră că pot fi virate sume din diverse surse.
România, sub analiza Comisiei Europene pentru recuperarea creanțelor
Comisia Europeană, prin intermediul platformei EU Pilot, a cerut României detalii privind implementarea articolului 51 din Directiva 2010/24/UE referitor la asistența reciprocă în recuperarea creanțelor de impozite, deschizând astfel Dosarul EU Pilot EUP(2023)10407, conform declarațiilor recente ale Ministerului Finanțelor.
Mai exact, Comisia Europeană a solicitat clarificări despre accesibilitatea informațiilor referitoare la asigurările de viață și alte produse financiare, precum și despre capacitatea de a furniza aceste informații în cadrul asistenței pentru recuperare.
Negestionarea cerințelor Comisiei Europene poate duce la riscul declanșării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru.
ANAF se confruntă cu întârzieri în obținerea informațiilor de la ASF
Conform documentului, transpunerea Directivei 2010/24/UE a fost realizată prin modificarea Codului de procedură fiscală, conform Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, iar prevederile relevante pot fi găsite la articolul 314.
În prezent, Ministerul Finanțelor a menționat că ANAF nu dispune de informații referitoare la asigurările de viață și alte produse financiare, deoarece nu are un mecanism care să le colecteze de la entitățile supravegheate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, ceea ce face ca răspunsurile la solicitările venite din partea altor state membre să dureze.
Prin urmare, pentru a răspunde rapid solicitărilor legate de asigurările de viață și alte produse financiare, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 125/2024 a stabilit cadrul legal pentru raportarea informațiilor către ANAF de către toate entitățile care emit și gestionează astfel de asigurări.
Mecanismul va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2025, iar prima raportare va avea loc la sfârșitul primului semestru al anului 2025, cu raportări semestriale planificate pentru a evita povara administrativă excesivă asupra entităților raportoare.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a normei, un ordin comun al președintelui ANAF și al președintelui ASF va stabili tipurile de asigurări de viață și produse financiare care trebuie raportate, conținutul informațiilor necesare, formularul utilizat pentru raportare și termenele limită.
Ministerul Finanțelor subliniază că opțiunile incluse în ordinul comun, precum și termenul de 60 de zile pentru emiterea acestuia, au fost gândite pentru a identifica clar tipurile de produse financiare ce vor face obiectul raportării, având în vedere că nu toate aceste produse pot fi executate silit.
