„Semnal de alarmă”. Interpretarea deciziei agenției Fitch de a ajusta ratingul României și impactul său imediat

România va suporta costuri de împrumut mai mari, acesta fiind un prim efect al deciziei agenției Fitch de a schimba perspectiva ratingului de țară la negativ. Expertiza unor persoane bine conectate în piețele financiare subliniază faptul că această acțiune reprezintă „un semnal de alarmă”.

Conform noilor evaluări, ratingul a ajuns la BBB-, Fitch argumentând că „incertitudinea politică a atins niveluri ridicate, iar acest aspect va influența negativ consolidarea fiscală.”

Primele reacții publice au variat semnificativ. Marcel Boloș, ministrul de Finanțe, a minimalizat schimbarea perspectivei, menționând că România rămâne în continuare în clasa de rating BBB minus, ceea ce trebuie să fie urmat de „măsuri de consolidare fiscală”.

În contrast, Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, a declarat că revizuirea negativă a ratingului afectează profund bugetul, subliniind că, fără credite, România nu poate funcționa.

În urma deciziei agenției de rating, au fost solicitate opiniile unor economiști experimentați despre cum ar trebui interpretată această revizuire.

Prima consecință a înrăutățirii ratingului României

Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, a explicat semnificația deciziei agenției de rating:

Lipsa unei consolidări fiscale coerente, împreună cu deteriorarea credibilității ancorei fiscale pe termen mediu din cauza cheltuielilor neacoperite și a repetatelor derapaje fiscale sau a creșterii economice slabe ar putea duce la o retrogradare a ratingului, susține el.

„Considerăm că o retrogradare este improbabilă până în toamna anului 2025, dar poate fi evitată dacă guvernul implementează un plan de ajustare fiscală credibil. Deși impactul era în mare parte preconizat, știrea a dus totuși la o creștere a costurilor de finanțare pentru statul român pe piața secundară”, adaugă economistul.

„Un semnal de alarmă”

Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, confirmă că impactul acestei decizii a fost rapid, evidențiind creșterea costului de finanțare a României cu 10-20 puncte de bază imediat după deschiderea pieței.

El subliniază că nu trebuie să subestimăm relevanța acestei măsuri:

„Este indiscutabil un semnal de alarmă care vine după o perioadă de promisiuni neonorate în ceea ce privește consolidarea bugetară, promisiuni făcute chiar și în contextul unei stabilități politice mai rare.”

Tătaru avertizează, de asemenea, că prelungirea ciclului electoral nu va facilita luarea de decizii fiscale esențiale, ceea ce ar putea întări opinia Fitch că nu putem anticipa îmbunătățiri semnificative în imediatele următoare.

„Toți suportăm acest cost, indiferent de percepția asupra lui. Dacă decizia Fitch ar putea duce la o retrogradare a ratingului, impactul asupra climatului investițional ar fi negativ. În acest context, amânările deciziilor de investiții au devenit frecvente pentru companii. Totuși, având în vedere că problemele semnalate de Fitch necesită o perioadă de observație, nu mă aștept la o retrogradare înainte de trimestrul al treilea din 2025, timp în care putem adopta o traiectorie credibilă de consolidare bugetară”, concluzionează economistul șef al ING Bank.

Cel puțin patru efecte semnificative

Ce sugerează cărțile de economie despre impactul schimbării perspectivei de la stabil la negativ:

1. Costuri mai mari de împrumut

O revizuire negativă a ratingului tinde să conducă la dobânzi mai mari pentru obligațiunile guvernamentale și împrumuturi. Percepția unui risc crescut determină investitorii să solicite randamente mai mari, ceea ce amplifică costul împrumuturilor pentru atât guvern, cât și sectorul privat. Acest efect poate fi resimțit mai acut pe piețele emergente.

2. Scăderea investițiilor

Un risc perceput mai mare poate descuraja atât investițiile externe, cât și cele interne. Investitorii pot alege să aloce capitalul către economii mai stabile, ceea ce duce la o scădere globală a investițiilor, esențiale pentru creșterea economică.

3. Deprecierea monedei (mai puțin relevantă în România, unde BNR menține stabilitatea leului)

O evaluare negativă poate genera deprecierea monedei, investitorii retrăgându-se din cauza temerilor de instabilitate. Exodul constant de capital poate duce la deprecierea monedei și provocarea unor presiuni inflaționiste.

4. Efecte de propagare

Retrogradările pot determina efecte în lanț asupra țărilor învecinate sau celor cu economii similare, ceea ce poate duce la instabilitate regională crescută, având în vedere că investitorii evaluează adesea o întreagă regiune, nu doar o națiune.