Sezonul răcelilor și al gripei: Cum pot părinții să ajute copiii să facă față bolii?

Răcelile sunt extrem de comune printre copii, iar în special în timpul iernii. Este posibil ca un preșcolar să aibă între 6 și 12 episoade de răceală în decursul unui an. De ce răcesc atât de des? Principalul motiv este un sistem imunitar încă în dezvoltare. Odată cu înaintarea în vârstă, acest sistem devine mai eficient, reducând frecvența răcelilor. Iată cum ar putea interveni un părinte atunci când copilul are simptome de răceală sau gripă.

Influența aerului rece și uscat asupra virușilor

Ne aflăm în mijlocul sezonului rece, confirmat și de datele publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). În perioada următoare, pe fondul aglomerației și al spațiilor închise, este preconizat un număr crescut de cazuri de gripă, a avertizat prof. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și a Copilului „Alessandrescu-Rusescu”. De asemenea, experții din SUA sunt îngrijorați în legătură cu numărul copiilor vaccinați împotriva gripei, care este de doar o treime.

„Gripa poate fi prevenită prin respectarea unor măsuri simple, cum ar fi evitarea locurilor supraaglomerate, vaccinarea (eu și familia mea ne-am vaccinat deja anul acesta) și igiena mâinilor,” notează medicul pe o platformă online dedicată sănătății copiilor.

Virusurile care cauzează gripă și răceli cresc cel mai mult în medii cu aer rece și uscat, iar toamna și iarna sunt perioadele de vârf pentru acestea. Simptomele tipice includ tusea, congestie nazală, dureri de gât și de cap. Spre deosebire de răcelile obișnuite, gripa se manifestă prin febră ridicată, debut brusc și o stare generală de disconfort. În special copiii mici sunt predispuși, deoarece sistemul lor imunitar nu este complet dezvoltat. Deși în multe cazuri, timpul este cel mai bun remediu, există măsuri pe care părinții le pot lua pentru a ajuta copiii să suporte mai ușor boala.

Evitarea aspirinei la copii și adolescenți!

Un prim pas esențial este asigurarea hidratării corespunzătoare a copilului, mai ales dacă are febră sau alte simptome cum ar fi voma sau diareea. Hidratarea poate fi realizată cu apă, ceaiuri neîndulcite sau soluții rehidratante care refac sărurile minerale din organism. Apa caldă cu lămâie, supele și ceaiurile pot fi de ajutor atât pentru înlocuirea fluidelor pierdute, cât și pentru relaxarea gâtului, conform specialiștilor.

Antitermicele, cum ar fi paracetamolul sau ibuprofenul, trebuie administrate doar în caz de febră mare care interferează cu somnul copilului. Este important ca părinții să aibă la îndemână medicamentele corespunzătoare vârstei și să respecte doza indicată pe eticheta produsului. Aspirina nu trebuie administrată copiilor sau adolescenților sub 20 de ani pentru a preveni riscul sindromului Reye, o afecțiune rară dar gravă, care apare frecvent pe fundalul infecțiilor virale, mai ales la copiii cu vârste între 6 și 12 ani.

Mierea de albine este adesea preferată siropurilor de tuse, dar aceasta poate fi utilizată numai pentru copiii mai mari de un an. Această soluție ajută la calmarea durerilor în gât și la reducerea tusei. Părinții pot amesteca o jumătate de linguriță de miere într-un lichid cald pentru a fi consumat de copil. Copiii mai mari pot lua o linguriță de miere la intervale de două ore, fiind recomandat să se perieze dinții după fiecare administrare pentru a preveni cariile. De asemenea, garasurile cu apă caldă sărată sunt utile pentru copiii de 6 ani și mai mari.

Menținerea unui aer umed în cameră este benefică, îmbunătățind respirația și reducând tusea. Vaporizatorul utilizat pentru umidificare trebuie curățat frecvent pentru a evita dezvoltarea mucegaiului și a bacteriilor.

Pentru copiii sub 3 ani care nu pot să-și sufle nasul, utilizarea unui aspirator nazal este eficientă pentru a îndepărta secrețiile fără a provoca disconfort.

Uleiul de eucalipt reprezintă o alternativă eficientă pentru congestia nazală. Proprietățile sale descongestionante și antimicrobiene pot fi utilizate prin adăugarea acestuia în apa de baie sau prin masarea anumitor zone ale corpului.

Dacă copilul vomită după administrarea medicamentului, părinții ar trebui să evite să îi ofere o nouă doză, deoarece nu știu cât a înghițit efectiv. Cel mai bine este să se consulte cu medicul pediatru. Dacă medicamentul este respins din cauza gustului, părinții pot discuta cu medicul sau farmacistul despre amestecarea cu un lichid preferat.

De asemenea, este esențial ca părinții să nu administreze copiilor medicamente pentru adulți atunci când nu au disponibile opțiuni pediatrice, deoarece formulele diferă. În plus, este important ca medicamentele să nu fie numite „bomboane” în prezența copiilor.

Semnele care necesită vizita la urgență

Majoritatea copiilor se recuperează de la o răceală în aproximativ 7-10 zile. Este important de subliniat că infecțiile respiratorii sunt extrem de contagioase, astfel că micuții trebuie să rămână acasă până la dispariția simptomelor, inclusiv a vărsăturilor și diareei.

Copiii care răcesc sau au gripă, în special cei cu astm bronșic sau trecut prin bronșiolite și pneumonii, necesită o atenție specială. De asemenea, copiii cu un sistem imunitar compromis trebuie urmăriți atent.

Părinții ar trebui să solicite îngrijiri de urgență dacă observă că copilul este foarte obosit, are respirație șuierătoare severă sau întâmpină dificultăți în a plânge sau a vorbi.

De asemenea, se impune contactarea medicului pediatru dacă vărsăturile severe sau diareea persistă mai mult de opt ore, copilul nu urinează, urinează închis la culoare, are gura uscată și plânge fără lacrimi.

Dacă copilul prezintă dureri abdominale fără a vomita, febră de 40 de grade Celsius sau mai mult la vârste sub 3 luni, febră care durează mai mult de cinci zile, sau dacă buzele și fața devin albastre în timpul tusei, este necesar să caute examinare medicală. Bebelușii care vomită anormal după alăptat sau care respira cu dificultate, sau au diaree peste zi, necesită îngrijiri medicale imediate.

SURSA FOTO: Dreamstime.com