Studiu explică fenomenul care duce la creșteri bruște ale prețurilor alimentelor

Valurile de căldură și diverse episoade de vreme extremă au dus la creșteri semnificative ale prețurilor alimentelor, de exemplu, uleiul de măsline din Europa, ceapa din India sau orezul din Japonia, conform unei cercetări recente.
Conform studiului, evenimentele climatice extreme, cauzate de schimbările climatice, generează creșteri temporare ale prețurilor alimentelor la nivel global.
Cercetarea, efectuată de Barcelona Supercomputing Center, corelează mai multe fenomene meteorologice extreme cu creșteri rapide ale prețurilor alimentelor, subliniind vulnerabilitatea crescută a sistemelor alimentare în fața șocurilor ambientale.
Studiile anterioare au investigat câte evenimente de temperaturi ridicate afectează producția agricolă și, implicit, prețurile alimentelor pe termen lung.
Noua cercetare subliniază, de asemenea, că anumite produse alimentare pot experimenta creșteri substanțiale ale prețurilor pe termen scurt, ceea ce contribuie la inflație.
Creșteri semnificative ale prețurilor alimentelor
Prețurile uleiului de măsline au crescut cu 50% în Europa în anul trecut, ca urmare a secetei prelungite din sudul Spaniei între 2022 și 2023.
În India, valul de căldură din mai 2022 a determinat o majorare de 89% a prețului cepei, iar în Coreea prețul varzei a crescut cu 70% din cauza căldurii extreme din vară.
În Japonia, prețul orezului a crescut cu 48% în septembrie, ca urmare a valului de căldură din august, iar în China, prețurile legumelor au crescut cu 30%.
În California, prețurile legumelor din Arizona au crescut cu 80% în noiembrie 2022, din cauza secetei.
Fenomene meteorologice „fără precedent”
Multe dintre fenomenele climatice care au dus la aceste creșteri ale prețurilor sunt „fără precedent din punct de vedere istoric”, a declarat Maximilian Kotz, autor principal al studiului.
Temperaturile au fost „semnificativ mai mari decât așteptările în condiții climatice stabile, neinfluențate de activitățile umane”, a adăugat el.
Studiul a observat că majorările de prețuri ale alimentelor au urmat adesea fenomenele extreme meteorologice la câteva luni distanță, un model care poate deveni mai frecvent datorită intensificării schimbărilor climatice.
„Observăm că (fenomenele meteorologice extreme) devin mai intense și mai frecvente decât acum 30-40 de ani și ne așteptăm ca acest trend să continue atâta vreme cât emisiile de gaze cu efect de seră vor rămâne ridicate”, a explicat Kotz.
Dacă sistemul alimentar va continua să reacționeze în mod similar cu cel observat recent, se preconizează că vor apărea creșteri de prețuri mai extreme și mai imprevizibile.
Cercetarea a stabilit că majorările prețurilor alimentelor s-au propagat la nivel global prin comerț. De exemplu, prețul ciocolatei în Marea Britanie a crescut după triplarea costului cacao din Ghana și Coasta de Fildeș din cauza secetei și căldurii extreme.
Speculațiile de pe piețe și „politicile inadecvate” au amplificat adesea impactul creșterilor prețurilor alimentelor influențate de schimbările climatice, susține Raj Patel de la Universitatea din Texas.
În 2010, incendiile cauzate de vremea caniculară din Rusia au dus la creșterea prețurilor la grâu, iar impunerea unui embargo pe exporturi de către Moscova a provocat o explozie a prețului global al grâului.
Aceasta a fost parte din cauza revoltelor legate de prețul pâinii în țări îndepărtate, cum ar fi Mozambic. „Inflația alimentelor este întotdeauna o problemă politică”, a subliniat el.
Impactul creșterii prețurilor alimentelor
Țările precum Marea Britanie, având o dependență semnificativă de importuri, sunt deosebit de vulnerabile la șocurile climatice externe, conform coautoarei raportului, Anna Taylor, directoare executivă a Food Foundation.
Cercetarea a ridicat, de asemenea, probleme pentru băncile centrale, având în vedere că creșterea prețurilor alimentelor pune în pericol eforturile de control al inflației în special în economiile emergente.
Recent, Marea Britanie a raportat o creștere neprevăzută a ratei inflației pentru luna iunie, ajungând la 3,6%, parțial ca rezultat al majorării prețurilor alimentelor.
Studiul a evidențiat, de asemenea, că pe măsură ce costurile alimentelor cresc, gospodăriile mai sărace încep să consume mai puțin și deseori aleg alimente mai puțin nutritive. Consumul de fructe și legume a fost descris ca fiind „foarte vulnerabil la creșterile de prețuri alimentare”, a afirmat Taylor.