Țara cu o populație similară României a ajuns acum să aibă dublu și își propune un obiectiv de „100 de milioane de locuitori”
Nostalgia pentru trecut este evidentă, cu 66% dintre români având o opinie favorabilă despre Nicolae Ceaușescu, conform unui recent sondaj INSCOP.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, afirmă că „rezultatele sunt de neimaginat”, referindu-se la faptul că doi din trei români consideră că Ceaușescu a fost un lider bun.
Printre respondenți, 66,2% au avut o părere favorabilă despre fostul lider, în timp ce 24,1% l-au catalogat ca un lider rău, iar 7,8% nu s-au exprimat.
Lipsa de pragmatism
Este inutil să ne supărăm. Chiar dacă rezultatele sunt surprinzătoare, la fel de surprinzătoare este și lipsa de viziune a celor care au condus România în ultimele decenii, fenomen care a fost observat și în alte sondaje.
România a realizat progrese semnificative – aderarea la UE și NATO, precum și îmbunătățirea speranței de viață și a calității vieții. Totuși, aceste realizări au fost afectate de corupția generalizată și de menținerea statutului de „cea mai săracă țară din UE” până recent.
Liderii nu au reușit să își mobilizeze cetățenii în mod eficient. Robert D. Kaplan, un autor apreciat, sugerează că țările orientate spre pragmatism progresează mai bine decât cele emoționale, avertizând în același timp că un realism superficial nu poate funcționa în fața grosolăniei.
Direcția adoptată după 1989 a fost corectă, însă cultural am suferit o înfrângere față de un dictator terifiant și criminal.
Tarom zbura spre destinații globale
Nicolae Ceaușescu a fost singurul lider din Europa de după război care a ordonat armatei să tragă în propriii cetățeni.
În ciuda acestui fapt, sentimentul că România era o țară semnificativă a persistat. Compania Tarom efectua zboruri spre New York, Bangkok și New Delhi, însă aceasta nu a contribuit deloc la bunăstarea țării în „deceniul foametei”. În anii '80, românii se încălzeau la aragazuri, iar libertatea era doar o vorbă goală, cu penele de curent afectând cotidianul.
Comparația demografică: România și Canada
Au trecut aproape 50 de ani, iar sentimentul că lucrurile nu merg bine este comun în întreaga lume, nu doar în România. Totuși, anumite țări au reușit să stimuleze imaginația cetățenilor.
În 1977, România avea 21,5 milioane de locuitori, iar Canada 23,7 milioane. Până în 1989, România număra 23 de milioane de cetățeni, în timp ce Canada avea 27 milioane.
În 2024, România a ajuns la 19 milioane de locuitori, iar Canada a ajuns la 39 de milioane. Astfel, distanța dintre cele două țări a crescut semnificativ.
Obiectivul de 100 de milioane de locuitori până în 2100: Ce ne rezervă viitorul?
„Planul pentru atingerea unei populații de 100 de milioane de canadiensi până în 2100 este pe drumul cel bun”, afirmă organizația non-guvernamentală Century Initiative. Acest lucru a fost anunțat în ianuarie 2023, an care a înregistrat prima creștere a populației Canadei cu un milion de locuitori.
Cu toate acestea, nu toate măsurile implementate sunt populare. Century Initiative vizează atingerea acestui obiectiv prin inversarea scăderii natalității, sprijinind dezvoltarea „mega-regiunilor” și printr-o amploare semnificativă a imigrației. Aceștia spun „da” creșterii imigrației. În contrast, prognozele ONU sugerează că populația României ar putea scădea și mai mult până în 2100, cu estimări între 15 și 17,7 milioane de locuitori. Sociologul Vasile Ghețău indică faptul că această scădere drastică a populației nu este o veste bună; ci mai degrabă un factor care subminează orice discuție despre bine și rău.
