„Trecem cu pistoalele pe masă?”. Disputa între președintele Academiei Române și ministrul Educației. Ce a generat dezbaterea

Discuțiile dintre Daniel David, ministrul Educației, și Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, s-au intensificat la o conferință, abordând un subiect care a stârnit deseori controverse: natura globalismului, fiind perceput atât pozitiv, cât și negativ.

• Ioan Aurel Pop: „Ne-am globalizat și aspirația noastră este una mai bună pentru planeta noastră. Totuși, nu se poate realiza. Au existat multiple încercări în trecut. Ce legătură au alții cu bicarbonatul nostru din mititei?”.
• Daniel David: „Eliminați ideea de sistem din gândirea noastră și ne vom trezi în haos. Cum stabilim reguli și comportamente? Ne vom supune celor care strigă mai tare, celor mai puternici, cu pistoalele pe masă?”.

Întrebarea principală care a generat dezbaterea a fost: „Cum a evoluat noțiunea de „patrie” în ultimele 100 de ani și ce reprezintă aceasta pentru tinerii români în prezent?” Aceasta a fost formulată de moderatoarea evenimentului „Vizionarii”, desfășurat în Cluj.

Ioan Aurel Pop a detaliat perspectiva sa istorică asupra „patriei”, afirmând că unii consideră că în lumea actuală nu mai este nevoie de patrii.

Pop a explicat că „Am ajuns la globalizare și visăm la o patrie comună numită Planetă, dar realitatea este că a existat o puternică tentativă istorică de globalizare, cum ar fi Imperiul Roman, care a influențat trei continente. Apoi au apărut instituții majore: Biserica, Imperiul Romano-German din Evul Mediu, și experimentul sovietic. În copilărie, mi-aduc aminte de sloganul „Proletari din toate țările, uniți-vă” și de idealul unui popor muncitor global.”

El a adăugat că ulterior a apărut „globalizarea de inspirație occidentală, iar mulți au crezut că națiunile vor dispărea, crezând că s-au înființat printr-un decret.”

Președintele Academiei Române a subliniat că „societățile de succes au fost cele care au promovat concurența, fiind individualiste și bazate pe merit.”

„La noi scade concurența”

„Toate țările occidentale s-au dezvoltat datorită acestei concurențe – băncile, sectorul financiar, industria și agricultura modernă s-au clădit pe această idee. Conceptul de merit, ce înseamnă competență, a fost esențial pentru succes.”, a afirmat Ioan Aurel Pop.

El a ilustrat această idee cu un exemplu concret, evidențiind că „la noi scade concurența”.

„Nu am voie să dezvălui numele și rezultatele examenelor studenților pentru că ar putea fi considerat jignitor. În schimb, sunt obligat să folosesc doar cifre, ce pot crea confuzie”, a explicat Pop.

Daniel David: „Este o modă: toată lumea devine anti-sistem, anti-globalistă”

Câteva momente mai târziu, ministrul Educației, Daniel David, a oferit propria sa opinie despre fenomenul globalismului.

„Observați, pare a fi o tendință generalizată; toată lumea devine anti-sistem, inclusiv politicienii. Trebuie să ne concentrăm pe menținerea echilibrului – lumea se transformă rapid. Dintr-o tabără de mari susținători ai globalismului, acum vedem o reacție anti-globalistă. De aceea, eu mă identific ca un om al sistemului”, a subliniat David.

Acesta a explicat că, din perspectiva sa, sistemul presupune „o societate organizată, cu reguli, ce duce la civilizație”.

„Atunci când spun ‘sistem’, mă refer la instituții ce funcționează de la grădiniță până în sfera politică. Dacă eliminăm conceptul de sistem, vom ajunge în haos. Cum ne vom stabili reguli și comportamente? Ne vom lăsa duși de cei mai zgomotoși și puternici, folosind metafora pistoalelor pe masă? Cum vor trăi copiii noștri?” a explicat el.

Daniel David a declarat că este „total de acord” cu cei care critică sistemul românesc, dar a insistat că schimbarea trebuie să fie realizată prin îmbunătățirea instituțiilor existente, nu prin distrugerea lor.

„Vreau o circulație liberă a ideilor și oamenilor”

„Dacă globalismul se traduce în anularea identității naționale, atunci avem de-a face cu o problemă serioasă. În ultimele forme, au existat astfel de tendințe,” a subliniat Daniel David.

„Însă nu trebuie să ne transformăm în împotriva globalismului. Eu mă consider un globalist în sensul că îmi doresc o circulație liberă a ideilor și a oamenilor. Știu ce înseamnă să obții o viză, să te împarți între orele de program pentru a putea călători. Ne amintim aceste vremuri”, a spus el.

Acesta s-a descris drept globalist „în sensul că vreau să promovez valorile românești pe plan internațional, în cercuri universitare și culturale. ”

„Să nu abordăm cu ușurință conceptul de anti-sistem și anti-globalism”

„Ar trebui să fim atenți la modul în care ne comportăm; dacă trecem într-o mișcare anti-globalistă, ar trebui să ne amintim că am fost și noi în această situație”, a spus ministrul Educației, reamintind de regimul Ceașescu.

„Am avut o civilizație în care am încercat să producem tot ce aveam nevoie pe plan intern, iar multe amintiri negative sunt încă vii. Trebuie să fim prudenți când discutăm despre ideologii și concepte și să ne asigurăm că înțelegem semnificația lor”, a conchis el.

Președintele Academiei Române subliniază: „Ce măsuri sunt impuse de Uniunea Europeană?”

În replică, președintele Academiei Române a adus aminte de viziunea părinților fondatori ai Europei privind globalismul și colaborarea între națiuni.

„Părinții fondatori precum Robert Schuman și Jean Monnet au conceput o Europă a națiunilor, în care fiecare țară cedează din suveranitate pentru a construi Uniunea, respectându-și diversitatea culturală. Însă, unii la Bruxelles au interpretat globalismul greșit,” a afirmat Ioan Aurel Pop.

„Am fost surprinși de măsurile impuse, cum ar fi interzicerea bicarbonatului de sodiu în mititei, o chestiune controversată. Aceste lucruri ridică întrebări serioase despre direcția pe care o ia Uniunea Europeană,” a concluzionat Pop.

Atât Pop, cât și David au ajuns la un consens, exprimând că „Globalismul este esențial, trebuie ca ideile să circule liber, fără restricții la granițe.”