Un expert solicită responsabilitate rapidă din partea guvernelor în privința locurilor de muncă în contextul dezvoltării inteligenței artificiale. „Tehnologia progresează, dar doar după ce societatea suferă rupturi”. Anul crucial

Gary Grossman, specialist în tehnologie și director global al Centrului de excelență Edelman, afirmă că „locurile de muncă dispar mai repede decât oamenii pot să se recalifice, provocând tulburări și represiuni”.

Conform lui Grossman, inteligența artificială creează instabilitate. El subliniază necesitatea ca guvernele să se abțină de la precauțiile comunicării și să ofere adevărul cetățenilor, așa cum este menționat într-un articol publicat pe VentureBeat.

Această ruptură din normalitate nu este doar negativă; ea „oferă și oportunitatea de a reflecta asupra motivului existenței noastre. Nu în calitate de consumatori ai progresului, ci ca păstrători ai sensului”, completează el.

Perspectivele optimiste ale lui Sam Altman și Elon Musk

Grossman este mai îngrijorat și sceptic comparativ cu Sam Altman, CEO-ul OpenAI, care a scris un articol intitulat „Singularitatea blândă”, și susține că omenirea a depășit punctul fără întoarcere în dezvoltarea inteligenței artificiale.

Elon Musk afirmă, de asemenea, că progresul a devenit exponențial și că ritmul schimbării va transforma profund societatea în următorul deceniu.

2027 - un an esențial

Altman utilizează o metaforă din fizică pentru a ilustra momentul de neîntoarcere în care ne aflăm: „Ne aflăm dincolo de orizontul evenimentelor”, sugerând o tranziție constantă, dar imperceptibilă, către abundență.

Conform șefului OpenAI, până în 2027, un an considerat deosebit de important, inteligența artificială va fi la fel de accesibilă ca electricitatea, roboții vor îndeplini sarcini utile, iar descoperirile științifice vor accelera, subliniind necesitatea unei guvernări responsabile.

Întrebarea esențială: „Cine beneficiază și când?”

Gary Grossman subliniază în articolul său că această transformare stârnește întrebări mai profunde:

• „Ce rută trebuie să urmăm pentru a ajunge acolo?”
• „Cine beneficiază și când?”
• „Ce rămâne nespus în acest parcurs al progresului?”

Expertul analizează conceptul de „singularitate blândă” propus de Altman, considerându-l „reconfortant și seducător pentru că evită punctele de tensiune”.

Un viitor cu beneficii și provocări reale aduse de AI

Gary Grossman face referire la scriitorul de science fiction William Gibson, care prezintă o viziune mai sumbră a viitorului umanității în contextul dezvoltării AI.

În romanul „The Peripheral” de Gibson, tehnologiile avansate sunt precedate de un „jackpot” de dezastre climatice, pandemii, colaps economic și moarte în masă. Progresul tehnologic are loc, dar doar după ce societatea suferă rupturi.

„Rămâne incert dacă AI ne va ajuta să evităm catastrofele sau ne va însoți prin ele. Credința în capacitățile AI nu garantează succesul, iar avansarea tehnologică nu este un destin inexorabil”.

Expertul adaugă că „AI oferă atât câștiguri reale, cât și provocări reale, unele comunități prosperând, în timp ce altele se destramă, iar capacitatea noastră de adaptare devine crucială”.

Automatizarea și impactul său asupra locurilor de muncă

Grossman avertizează că, în viitorul apropiat, automatizarea va afecta rapid societatea înainte de a fi pregătită.

Recent, cercetătorii de la laboratorul de IA Anthropic au declarat că „ne putem aștepta ca locurile de muncă în birouri să fie automatizate în următorii cinci ani.”

Deși cauzele sunt complexe, Grossman notează că semnele unei noi faze structurate în piața muncii devin evidente. Aceasta devine mai instabilă și mai puțin predictibilă.

Aceste schimbări ne reamintesc că tehnologiile benefice pot fi volatile social, mai ales când beneficiile lor sunt distribuite inegal.”

Migrația, nu doar o deplasare a forței de muncă, ci și a scopului

Efectul inteligenței artificiale asupra societății este deja în desfășurare. Nu este vorba doar de reskill, ci de o transformare a valorilor, încrederii și apartenenței.

Acesta este domeniul migrației colective, care implică nu doar forța de muncă, ci și scopul, crede Grossman.

„Pe măsură ce AI redefinește cunoașterea, structura socială este subtil demolată și reformată - în bine sau în rău. Întrebarea nu este doar cât de repede ne mișcăm, ci cât de atent o facem.”

Problema nu este schimbarea, ci pierderea unui fundament comun

De secole, societățile au fost construite pe o realitate comună vag definită, un fond de fapte care modelează înțelegerea oamenilor, spune Grossman.

Acum, el avertizează că „pericolul nu este doar dezinformarea, ci și eroziunea unei baze comune pentru sensul împărtășit.”

„Fluxurile de știri controlate de AI și algoritmii de recomandare dezintegrează sfera publică”, adaugă el, explicând cum AI afectează modelarea cunoștințelor și posibilitățile adevărului.”

Grossman menționează, de asemenea, îngrijorările exprimate de istoricul Yuval Noah Harari privind aceste schimbări, afirmând că cea mai mare amenințare a AI nu este legată de daune sau pierderi de muncă, ci de captarea emoțională.

Acesta avertizează că sistemele AI devin tot mai capabile în simularea empatiei și în adaptarea narațiunilor la indivizi, oferindu-le o putere de influențare fără precedent.

„Soarta omului: nu depășirea, nici fuzionarea cu tehnologia”

Harari subliniază că riscul nu provine din faptul că AI va minți, ci din modul convingător în care va face acest lucru.

Grossman concluzionează analiza sa spunând că „locurile de muncă se vor pierde, dar și narațiunile despre valoare, expertiză și apartenență vor fi afectate.”

„Destinul nostru nu este să depășim sau să fuzionăm cu mașinile, ci să ne aprofundăm discernământul, contextul și gândirea etică”, concluzionează el.