Un fost lider al grupării militare ucrainene Azov solicită demisia șefului armatei: Oleksandr Sîrski expune soldații la riscuri prin ordine controversate

Un fost comandant de rang înalt din Ucraina a cerut șefului armatei să se retragă, acuzându-l de lipsă de viziune strategică și de punerea în pericol a soldaților prin ordine discutabile, într-un interviu acordat unei publicații internaționale.

Bohdan Krotevich, care a demisionat din funcția de șef de stat major al brigăzii Azov în luna februarie, afirmă că generalul Oleksandr Sîrski, comandantul forțelor armate, „trebuie să plece”, iar conducerea militară a Ucrainei necesită o schimbare radicală.

Veteranul a exprimat nemulțumiri în legătură cu modul în care Sîrski și conducerea actuală a armatei gestionează operațiunile, acuzându-i de „microgestionare” excesivă a întregii armate prin ordine ce impun soldaților să se odihnească și să se deplaseze prea aproape de linia frontului.

„Am început să primesc ordine de la comandamentul superior al armatei, care deveneau din ce în ce mai aproape de a fi ilegale, ordine pe care eu, conform conștiinței mele, nu am putut să le respect”, a declarat Krotevich.

La 32 de ani, Krotevich a luptat în batalionul Azov din 2014, inclusiv în timpul asediului uzinei Azovstal din Mariupol din primăvara anului 2022, devenind astfel unul dintre cei mai recunoscuți soldați ai Ucrainei.

După o scurtă perioadă de captivitate, el a fost eliberat într-un schimb de prizonieri și s-a întors pe front, devenind un critic vocal al liderilor militari pe parcursul ultimei sale perioade de activitate, contestând modul în care aceștia își gestionează soldații.

Krotevich a declarat că „a decis în proporție de 70% să plece” din armată din cauza cerințelor comandanților, care, în opinia sa, își impun soldaților sarcini pe care ei înșiși nu le-ar accepta. Ca fost prizonier de război, el se numără printre puținii soldați activi care au voie să părăsească armata.

„Statul major a ordonat că, după încheierea turei unui soldat [la linia frontului], acesta nu se poate odihni în spate, ci trebuie să se relaxeze la 50 de metri de front”, a explicat Krotevich, menționând că de obicei se află la o bază de observație avansată.

Prin impunerea acestor măsuri, „toți acești oameni sunt în mare pericol”, a afirmat el, acuzând conducerea armatei de neînțelegerea principiilor moderne ale războiului, în special în ceea ce privește utilizarea dronelor și a armelor moderne.

„Încă au mentalitatea din al Doilea Război Mondial”, a adăugat el. „Refuză să recunoască metodele actuale de atac”. De asemenea, a subliniat că Sîrski se bazează pe reglementările emise în 2016 pentru a justifica poziționarea soldaților într-un mod ce neglijează contextul actual al conflictului.

Krotevich a mai acuzat că aceeași mentalitate a avut un impact negativ asupra poziționării comandamentelor superioare. La un moment dat, sediul brigăzii Azov a fost supus unui atac după ce unitatea a solicitat să fie relocată, dar a fost refuzată, rezultând în daune.

„Sîrski nu aplică principii moderne de strategie militară”, a concluzionat Krotevich, acuzându-l că are un mod simplist de abordare: „dacă inamicul atacă, trimite mai mulți oameni; dacă este copleșitor, retrage oamenii și declară că îți pasă de viața lor”.

În ultimele doi ani, Ucraina a pierdut treptat teritorii, în contextul avansurilor forțelor ruse, începutu de la Avdiivka în est către Donbas, înainte ca Moscova să reorienteze eforturile pentru a elimina incursiunile din zona Kursk.