Un think tank de specialitate în domeniul fiscal solicită Guvernului să suspende imediat Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri
Tax Institute, un organism format din avocați, consultanți fiscali, și specialiști în investiții, solicită Guvernului să anuleze urgent Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), prezentând un studiu care subliniază impactul negativ al acestei măsuri asupra economiei.
„IMCA produce distorsiuni economice semnificative, reduce competitivitatea companiilor și descurajează investițiile, având un randament fiscal scăzut în raport cu costurile economice”, se menționează în raportul discutat miercuri.
Camera Consultanților Fiscali a criticat de asemenea sistemul de impozitare, accentuând confuzia generată de legislația privind impozitul minim pe cifra de afaceri.
„Reiterez că pentru anul 2024 nu mai pot fi aplicate modificări legislative, așa că orice critică referitoare la injustețea sau incoerența impozitării veniturilor din activități necorelate sectorului petrolier și energetic este, în prezent, inutilă, fiind necesară pentru a preveni aplicările greșite ale legii fiscale în 2024 și pentru a evita sancțiunile de la Fisc”, a declarat Doru Dudas, președintele Comitetului Fiscal al CCF.
Conform studiului prezentat de Tax Institute, 40% din cifra de afaceri națională (peste 200 miliarde euro) provine de la firmele care sunt afectate de IMCA.
Aproape 70% dintre companiile studiate ar trebui să plătească IMCA în locul impozitului pe profit, ceea ce reprezintă 28% din cifra de afaceri totală a economiei.
Sectoarele cel mai afectate includ industria prelucrătoare (inclusiv auto), comerțul, transportul, energia și agricultura, iar aproximativ un sfert dintre angajații din sectorul privat din România sunt activi în companiile afectate de IMCA.
Impactul IMCA conform analizei Tax Institute
▪ 148 de companii aflate deja în pierdere (169.653 de angajați) vor suferi pierderi suplimentare.
▪ 90 de companii profitabile (54.001 de angajați) vor înregistra pierderi.
▪ 509 companii profitabile (446.880 de angajați) vor avea o scădere a marjei de profit.
▪ Rata efectivă de impozitare va atinge 100% pentru firme cu o marjă de profit de 1%.
▪ Veniturile fiscale estimate sunt de doar 1 miliard euro.
▪ Impactul negativ al IMCA se va menține și pentru firmele listate în 2024.
Distorsiunile observate de autorii studiului:
▪ Crearea unui mediu fiscal diferit pentru companiile cu cifră de afaceri peste și sub 50 milioane euro.
▪ Afectarea disproporționată a sectorului industrial, în special a celei auto.
▪ Impact disproporționat asupra industriilor cu marje mici de profit.
▪ Măsura afectează și companiile cu capital local, ceea ce contrazice ideea că ar viza exclusiv transferul de profit în afaceri externe.
Riscurile menționate de specialiști:
▪ Fragmentarea afacerilor pentru a evita pragul de 50 milioane euro.
▪ Trecerea la modele de afaceri cu valoare adăugată mică (produse pentru fabricare sub contract).
▪ Descurajarea noilor investiții.
▪ Relocarea activităților în alte țări.
▪ Renunțarea la consolidarea fiscală în România.
▪ Creșterea inflației prin transferarea costurilor suplimentare asupra consumatorilor, în special în sectoare cu costuri ridicate și marje mici.
▪ Scăderea cererii și, prin urmare, a veniturilor pe termen mediu, din cauza creșterii prețurilor, ceea ce îngreunează situația financiară.
▪ Reducerea investițiilor în dezvoltare și tehnologie.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) determină administratorii să ia măsuri drastice pentru a-l evita.
Una dintre metode este divizarea, practică care a fost deja observată. Dan Bărăscu, șef al departamentului fiscal și partener BDO, a discutat despre observațiile sale la TaxEU Forum.
Acest impozit, susține el, amplifică tendința companiilor de a adopta măsuri radicale.
„În primul rând, vorbim despre divizări. Acest lucru a avut loc deja. Companiile s-au eliberat de IMCA prin divizare, iar această abordare este considerată legitimă. Conform legislației, un administrator care se confruntă cu imposibilitatea de a menține compania în funcțiune din cauza plății IMCA, trebuie să ia decizii”, a afirmat Bărăscu.
Alte acțiuni întreprinse de administratori includ: „Fuziuni transfrontaliere, păstrând un sediu în România cu funcții limitate, iar arhitectura tranzacțiilor se modifică astfel încât sediul să rămână sub plafonul de 50 milioane euro”, a explicat reprezentantul BDO. „Lichidarea sau mutarea afacerii în afaceri externe și continuarea activităților prin distribuitori locali reprezintă o practică veche în sectorul farmaceutic, chiar și fără IMCA. Multe companii care dețin proprietatea intelectuală a medicamentelor au început să își trasladă activitățile către distribuitori. Această tendință a fost amplificată de IMCA”, a adăugat Bărăscu.
