Unul dintre cele mai mari dezastre naturale din istoria României: Când trei orașe au fost înghițite de ape

Anul 2024 a marcat o serie de ploi extreme în Europa, inclusiv în România, însă inundațiile actuale au un caracter diferit față de cele din trecut. Deși informațiile despre ploi devastatoare care au avut loc în România în 1897 sunt limitate, cercetările a două specialiste românce au dezvăluit detalii esențiale despre unul dintre cele mai severe dezastre naturale din țară.

• Inundațiile anului 1897 au afectat toate regiunile Regatului României, având loc precipitații extreme de la începutul primăverii până în lunile de vară. Cele mai afectate orașe au fost Galați, Brăila și Tulcea. Recordurile de ploaie stabilite în luna iunie a acelui an au rămas valabile și în prezent.
• Comparativ cu inundațiile de astăzi, caracterizate de un sistem climatic haotic, ploile din trecut erau distribuite pe o perioadă mai lungă. În prezent, plouă intens într-un interval scurt, oferind puțin timp pentru măsuri de prevenire, chiar dacă tehnologia meteorologică s-a îmbunătățit semnificativ.

Ploi aproape neîntrerupte timp de două luni

În jurul anului 1900, Bucureștiul avea o populație de 300.000 de locuitori, Galațiul peste 60.000, iar Brăila circa 55.000. După proclamarea regatului cu 16 ani în urmă, meteorologia începuse să câștige importanță, existând stații meteorologice și pluviometrice care strânseseră deja date timp de peste două decenii.

Cercetările realizate de două specialiste românce, care activează în Germania, au relevat că în anul 1897 s-au înregistrat inundații devastatoare în România și dispunem de multe date meteorologice din acea perioadă.

„Focusarea mea pe secetă și valuri de căldură m-a determinat să explorez și seceta din 1897, deoarece a venit după inundații. Am descoperit volume considerabile de date despre precipitații, ceea ce m-a făcut să aprofundez subiectul și să creez o bază de date, inclusiv informații despre debitul Dunării, obținute din lucrările lui Ștefan Hepites,” mărturisește Monica Ioniță, cercetător la Institutul Alfred Wegener din Germania.

La Sulina, sediul Comisiei Europene a Dunării, se adunau multe date despre debitul fluviului.

În 1897, ploaia a fost aproape continuă în a doua parte a primăverii și în prima lună de vară, ceea ce a dus la precipitații extrem de mari, depășind de 7-8 ori normalul pentru luna iunie.

Informațiile digitalizate de Monica Ioniță și Viorica Nagavciuc indică faptul că, în unele stații pluviometrice, s-au înregistrat precipitații de peste 500 l/mp într-o lună, precum mai sau iunie; la Piria, în Dolj, cantitatea a fost de 891 l/mp în 21 de zile.

Schimbări în dinamica inundațiilor: Totul se desfășoară mult mai rapid

Ce lecții putem trasa din inundațiile din 1897? Este bine cunoscut faptul că în viitor ar putea apărea secete și valuri de căldură, însă se vorbește adesea mai puțin despre inundații, în ciuda faptului că acestea sunt și vor continua să fie o problemă. „Am dorit să evidențiem că inundațiile grave au avut loc și în trecut, dar dinamica este diferită acum.”

Există o distincție crucială între inundațiile din 1897 și cele ce au avut loc în septembrie 2024. În 1897, ploile au fost abundente pe o perioadă extinsă, începând cu luna mai și continuând până în iulie, iar în iunie nivelul Dunării a crescut semnificativ chiar și în zona Orșova, datorită precipitațiilor extreme. „S-a creat o combinație de inundații pe Dunăre, precipitații locale excesive și o umezeală ridicată în sol, ceea ce a împiedicat scurgerea apei,” detaliază cercetătoarea.

Deși nu există suficiente informații despre numărul de victime din presa vremii, se pare că numărul total al acestora a fost relativ scăzut, mulți locuitori având bărci și reușind să se salveze rapid.

„Astăzi, ploile vin foarte rapid și abundent, lăsând puțin timp pentru pregătire; inundațiile se pot dezvolta mult mai rapid. Comparativ, în trecut, ploile abundente se desfășurau pe un timp mai lung, iar oamenii din Galați aveau posibilitatea de a se pregăti, datorită informațiilor primite din Orșova.”

Actualul sistem climatic este haotic, cu multă energie acumulată, ceea ce complică prognozarea vremii. Deși instrumentele sunt mai eficiente decât în trecut, vara lui 2024 a fost una extrem de călduroasă, iar temperaturile record ale apelor au contribuit la acumularea de energie în atmosferă, care se va elimina sub formă de precipitații.

Anul 2024 a adus în România nu doar valuri de căldură, ci și recorduri de ploaie pe termen scurt, cum ar fi cel înregistrat la Mangalia la sfârșitul lunii august.

Recordul de precipitații din 1897 pentru luna iunie la București a fost de 291,8 mm, de peste patru ori mai mult decât normalul, iar pentru Buzău, același record din luna iunie este încă valabil, conform datelor ANM.

„1897 a fost un eveniment notabil, motiv pentru care am decis să-l documentăm și să-l facem public. De asemenea, am dorit să adăugăm datele despre debitul Dunării, care sunt esențiale pentru proiectele de construcții precum diguri sau lacuri de acumulare, având în vedere că datele istorice sunt puțin disponibile.”

Spre deosebire de inundațiile din 1897, cele din 1970 au afectat aproape întreaga țară, fiind considerate cele mai devastatoare din istoria modernă a României.

Monica Ioniță subliniază că în primii ani ai meteorologiei românești, s-a pus un accent mai mare pe măsurătorile pluviometrice decât pe cele de temperatură, având în vedere că măsurarea precipitațiilor era mai simplă și termenometria modernă a început să fie utilizată abia după 1880.

Daune imense și invazii de șobolani – Ce se scria în presa din 1897

Presa de acum 127 de ani a relatat despre distrugeri. De pildă, ziarul Opinia a publicat un articol intitulat „Inundațiunele”, în care se descria situația din Tulcea:

„Dunărea continuând să crească, majoritatea zonei de jos este inundată. Apa a trecut peste barajul existent și a intrat în străzi, magazine și case, iar comunicațiile în oraș se desfășurau pe punți și, în unele locuri, pe bărci.”

Ziarul Voința Galaților menționa că, în unele comune afectate de inundații în regiunile Ialomița și Brăila, a avut loc o invazie de șobolani „distrugători ai recoltei”, aceștia fiind de dimensiuni considerabile: „mult mai mari decât șobolanii din orașe.”

Publicațiile vremii indicau faptul că, de-a lungul ultimelor patru decenii, au avut loc inundații semnificative în 1863, 1872, 1877, 1879 și 1895, însă niciuna nu se compara cu dezastrul din 1897. Ziarul Timpul a notat în iulie 1897 că „daunele cauzate de această catastrofă sunt incomensurabile”, în special în Galați, Brăila și Tulcea, unde satele din lunca Ialomiței și lunca Siretului au fost complet distruse.

Se mai menționa că în Tulcea nu s-au implementat măsuri de apărare suficient de eficiente, iar Galațiul, deși a încercat, a suferit enorm în urma inundațiilor. Cauzele acestor inundații erau legate, încă de acum aproape 130 de ani, de defrișări.

În 1897, au fost realizate filmări în Galați de către Paul Menu, un fotograf și operator român de origine franceză, care a creat un documentar de patru serii intitulat „Inundațiile de la Galați.” Această operă este considerată printre primele documentare despre un dezastru natural.

*Articolul publicat în The Bulletin of the American Meteorological Society de Monica Ioniță și Viorica Nagavciuc poartă titlul „Shedding light on the devastating floods in June 1897 in Romania: early instrumental observations and synoptic analysis.”