VIDEO Reacția NATO la amenințările din Marea Neagră: Imagini de pe vânătorul de mine M270, cea mai nouă navă a Flotei Române

În ultimele două săptămâni, peste 2.200 de militari, inclusiv aproape 400 din alte țări, au participat la cel mai mare exercițiu NATO din Marea Neagră. Redacția a avut ocazia să urmărească unele dintre scenariile Sea Shield 24 de la bordul vânătorului de mine românesc M-270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, care reprezintă cea mai recentă adăugare la Flota României.

De la începutul conflictului din Ucraina pe 24 februarie 2022, în Marea Neagră au fost distruse 95 de mine marine, iar Forțele Navale Române au intervenit de șase ori pentru neutralizarea acestora. Recent, în luna martie a acestui an, o mină marină a fost dezamorsată după ce a fost descoperită de un pescar la aproximativ patru kilometri de Costinești.

“Pericolul este real de mai bine de doi ani. Minele în derivă sunt numeroase în Marea Neagră și suntem mereu cu prudență crescută atunci când navigăm,” a precizat Locotenent-comandor Mădălina Drăgan Ghigalău, care a fost aleasă pentru a comanda vânătorul de mine M271 „Căpitan Contantin Dumitrescu”.

La exercițiul Sea Shield 2024, efectivele au utilizat un total de 135 de echipamente tehnice, printre care 27 de nave maritime și fluviale, 17 aeronave și 91 de automobile și ambarcațiuni.

“Exercițiile includ detecția, clasificarea, identificarea și neutralizarea minelor, precum și respingerea acțiunilor asimetrice ale ambarcațiunilor suspecte sau navelor inamice,” adaugă Mădălina Drăgan.

Pentru a ieși pe mare, este esențial să planificăm cu anticipație. Aceasta poate dura zile, săptămâni sau chiar luni. Prepararea pentru exercițiul Sea Shield, care durează două săptămâni, a necesitat aproximativ două luni de pregătiri,” a explicat locotenent-comandor Denis Giubernea, liderul vânătorului de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”.

La Sea Shield 24 participă 12 alianțe: Bulgaria, Franța, Georgia, Grecia, Italia, Marea Britanie, Moldova, Regatul Țărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Turcia și Statele Unite ale Americii.

Rapiditatea intervenției militare în caz de mină în derivă

Unul dintre exercițiile desfășurate a implicat identificarea și neutralizarea unei mine imitatoare, această activitate fiind realizată de scafandrii EOD (Explosive Ordnance Disposal).

“Am efectuat două exerciții: unul pentru căutarea și descoperirea minelor de fund cu ajutorul sonarului autonom Remus și un altul pentru distrugerea unei mine în derivă folosind o încărcătură explozivă. Timpul nostru de reacție este rapid. Ajungem la unitate în maxim o oră și, în funcție de distanța față de locul unde este raportată mina, putem ajunge în 15 minute sau în câteva ore, dacă este în larg”, a menționat căpitan-comandor Mihai Iordache, liderul secției Scafandri de luptă EOD.

Detalii despre vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”

Vânătorul de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, anterior cunoscut sub numele de HMS Blyth în Marina Regală Britanică, face parte din clasa Sandown, care include doar două nave achiziționate de România. Deși este o navă second-hand, M270 dispune de tehnologie avansată ce o va transforma într-o parmi cea mai capabilă și nouă navă din flota navală română.

Cele două nave moderne de vânătoare de mine, M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” și M271 „Căpitan Contantin Dumitrescu”, au fost achiziționate pentru aproximativ 150 de milioane de euro.

Interiorul vânătorului de mine M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”. Imagine: Adi Iacob / Sursele de știri.

Această navă este dotată cu un sistem de propulsie hibrid care include motoare electrice, permițându-i să opereze fără zgomot. Aceasta o face aproape invizibilă pentru minele acustice. De asemenea, este construită din materiale amagnetice, ceea ce o ajută să evite detecția de către minele magnetice. Folosind fibră de sticlă în loc de tablă de fier, nava este protejată de mine de fund, mine ancorate sau în derivă,” explică locotenent-comandor Denis Giubernea.

Nava M270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu” a fost dotată cu trei sisteme pentru depistarea, catalogarea și neutralizarea minelor:

• sonarul Thales 2093, de ultimă generație, care operează la adâncimi variabile;
• sistemul de management al luptei M-Cube, dezvoltat special pentru navele de tip vânător de mine;
• sistemul de drone subacvatice telecomandate SeaFox, care facilitează identificarea și neutralizarea minelor de la distanță.

Dronă subacvatică Remus. Imagine: Adi Iacob / Sursele de știri.

“Nava include un nou sistem pe care nu l-am avut până acum. Se referă la capabilitățile sale de vânătoare de mine, care completează sistemul de dragaj.”

Aceste nave pot executa detecția, clasificarea, identificarea și neutralizarea minelor utilizând sonar de la bord. Sonarul poate fi amplasat în apă la adâncimi de până la 200m, efectuând căutări subacvatice pe distanțe de aproximativ 1.500m în fața sa, 600m în lățime și peste 200m în adâncime. În Marea Neagră, zona de operare nu depășește 60-70m adâncime,” a declarat locotenent-comandor Denis Giubernea.

“Pentru identificarea și neutralizarea minelor, recurgem la scafandri sau la sistemul de luptă SeaFox, care include drone telecomandate. Există trei tipuri de drone, fiecare având roluri specifice în antrenamente sau în misiuni de identificare și distrugere,” a adăugat el.

Mine din Al Doilea Război Mondial descoperite de vânătorul românesc

Echipajul de la bordul M270 a observat pe fundul Mării Negre mai multe obiecte ce ar putea fi mine din Al Doilea Război Mondial.

„Am detectat mine din această perioadă, chiar dacă nu sunt active, care rămân pe fundul mării și pentru noi reprezintă o oportunitate de antrenament.”

Portul Constanța. Imagine: Adi Iacob / Sursele de știri.

La acest exercițiu, am observat câteva obiecte ce vor fi verificate de scafandri EOD ca fiind mină. Folosim aceste observații pentru instruirea operatorilor noștri și tehnicile de la bord,” a concluzionat locotenent-comandor Denis Giubernea.