Aspectele semnificative ale primelor 100 de zile din mandatul lui Donald Trump

Odată întors la Casa Albă, președintele Donald Trump a provocat schimbări majore în politica externă a Statelor Unite, a influențat piețele financiare și a transformat Biroul Oval într-un loc de evenimente constante.

Agenția de presă din Franța analizează primele 100 de zile de mandat ale președintelui, conform surselor interne:

Un număr record de ordine executive semnate în prima zi

Pe 26 ianuarie, Trump a emis 26 de ordine executive, stabilind un record. Președintele a fost fotografiat în Biroul Oval, cu stiloul în mână, chiar în prima zi a noului său mandat.Politica sa a inclus retragerea din Acordul de la Paris privind schimbările climatice și din Organizația Mondială a Sănătății, dar și grațierea celor implicați în evenimentele din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu.Într-o întâlnire din 4 februarie cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a declarat că SUA vor prelua controlul asupra Fâșiei Gaza, pe care ar urma să o transforme într-o ‘stațiune de lux’. Acest anunț a generat valuri de reacții internaționale; iar după o săptămână, președintele a prezentat un clip video generat prin inteligență artificială care ilustra Gaza ca o destinație turistică.În 12 februarie, miliardarul Elon Musk și fiul său au fost primii received în Biroul Oval, creând un moment de sensibilitate istorică prin asemănarea cu imaginea lui John F. Kennedy și fiul său din 1963.

Discuții telefonice cu Vladimir Putin

Tot pe 12 februarie, Trump a inițiat o conversație telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin, care a durat 90 de minute, punând capăt izolării diplomatice a liderului de la Kremlin. O nouă discuție a avut loc pe 28 februarie, fără participarea partenerilor europeni. Apelurile la armistițiu în Ucraina nu au avut, însă, efecte imediate, dar s-au realizat schimburi de prizonieri între cele două țări.În data de 14 februarie, vicepreședintele american J. D. Vance a provocat stupoare la Conferința anuală de securitate de la Munchen, afirmând că libertatea de exprimare în Europa se află într-un regres alarmant, îngrijorarea sa fiind mai mare decât amenințările venite din partea Rusiei sau Chinei.

Tensiuni cu Volodimir Zelenski

Pe 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut o întâlnire tensionată la Casa Albă cu Vance și Trump, în care a fost criticat. Această confruntare a generat un climat de incertitudine privind sprijinul militar al SUA pentru Ucraina.Septembrie a adus o dispută deschisă între Casa Albă și marile universități din SUA, guvernul acuzându-le de favorizarea antisemitismului în timpul manifestațiilor în sprijinul palestinienilor. De asemenea, s-au anunțat tăieri de subvenții de 400 de milioane de dolari pentru Universitatea Columbia, iar un lider al protestelor a fost arestat. Trump a continuat cu tăieri financiare și pentru Harvard, acuzându-o de răspândirea sentimentelor negative.

Interesul pentru Groenlanda

Pe 26 martie, Trump a declarat că Statele Unite ‘au nevoie’ de Groenlanda, vizând anexarea acestei insule daneze. De asemenea, a exprimat intenția de a recâștiga controlul asupra Canalului Panama și de a transforma Canada în al 51-lea stat american, provocând tensiuni în relațiile cu Copenhaga.

Conflictul taxelor vamale

Între 2 și 9 aprilie a fost marcat de impozitele vamale, Trump începând un război comercial prin impunerea de taxe ‘reciproce’ pentru diverse țări. La 2 aprilie, a anunțat o nouă schemă de taxe, cu minimum 10% pentru cele mai multe țări, inclusiv 20% pentru UE și 34% pentru China. Aceste decizii au generat o scădere a indicilor burselor mondiale. Cu o zi înainte de aplicarea noilor taxe, Trump a suspendat-o pentru 90 de zile, doar că nu s-au aplicat și produselor din China, suprataxate cu 145%, lăsând piețele într-o stare de incertitudine.