Barometrul Stomatologiei 2025: Peste 50% dintre români au carii dentare, iar 25% suferă de sângerări gingivale sau boală parodontală. Află ce afecțiuni grave pot fi cauzate de problemele dentare.

Conform Barometrului Stomatologiei 2025, realizat pentru al șaptelea an consecutiv, există o percepție misleadingă printre români în legătură cu sănătatea dentară, deși multe persoane se confruntă cu probleme. Aproape 60% dintre indivizi afirmă că nu intenționează să viziteze dentistul deoarece cred că nu au probleme dentare, iar mulți nu realizează legătura dintre sănătatea dentară și a inimii sau a sistemului circulator.

Problemele dentare ale românilor continuă să fie alarmante! Sondajul Barometrului Stomatologiei 2025, dedicat comportamentului de accesare a serviciilor stomatologice, a fost realizat pentru a marca Ziua Mondială a Sănătății Orale.

Această cercetare, inițiată de Regina Maria Dental Clinics, a fost efectuată în ianuarie 2025, pe un eșantion de 1.000 de persoane, dintre care 54% din mediul urban.

Rezultatele cercetării arată că peste jumătate dintre români se confruntă cu carii dentare, iar un sfert dintre respondenți raportează sângerări gingivale sau boală parodontală.

Deși o cincime dintre respondenți afirmă că nu au avut probleme dentare, un număr semnificativ a experimentat, în ultimele 12 luni, sensibilitate dentară (8.8%) și pierderi de dinți permanenți (9.3%). Aceste date sugerează o conștientizare scăzută a problemelor de sănătate orală, având în vedere că doar puțin peste 50% dintre români au mers la stomatolog în 2024, majoritatea o dată pe an, un trend constant în ultimii ani.

Cele mai frecvente probleme dentare

Cele mai întâlnite probleme pentru care românii solicită intervenții stomatologice sunt cariile dentare – care sunt într-o continuă creștere față de 2024 – urmate de plombe (50,9%). Alte probleme comune includ depunerile de tartru (45,9%) și îngălbenirea dinților (37,1%). Durerea dentară (37%), sensibilitatea dentară (35,8%), sângerările gingivale (24,9%) și abcesul dentar (21,6%) sunt, de asemenea, motive frecvente pentru vizitele la medicul stomatolog.

Mulți amână tratamentele dentare până când singura opțiune disponibilă devine implantul dentar, cererea pentru implanturi înregistrând o creștere constantă, atingând 22% în 2025. De asemenea, necesitatea protezelor dentare a crescut la 14.1%, iar nevoia de aparate dentare a crescut cu aproape patru procente, ajungând la 9.1%.

„Concluziile acestui studiu indică un nivel scăzut de conștientizare privind sănătatea orală. Rata de incidență pentru fiecare afecțiune a crescut cu câteva procente, având un impact mai mare în mediul rural și în rândul tinerilor. Numărul extracțiilor dentare este în creștere, ceea ce generează o cerere tot mai mare pentru implanturi dentare. Se observă însă o discrepanță între extracții și tratamentele implantului și o scădere a intențiilor de a efectua astfel de tratamente. Aceste aspecte sugerează că ajungem la stomatolog în stadii avansate, când tratamentele devin mai complexe și costisitoare, îngreunând astfel recuperarea sănătății dentare pe termen lung. În plus, mulți dintre noi nu înțeleg conexiunea dintre sănătatea orală și starea generală de sănătate. Afecțiunile grave, cum ar fi bolile cardiovasculare, care reprezintă principala cauză de mortalitate în România, pot fi legate sau pot avea rădăcini în problemele dentare”, a declarat dr. Ionuț Leahu, CEO Regina Maria Dental Clinics.

Impactul sănătății dentare asupra sănătății generale

La evenimentul de lansare a Barometrului Stomatologiei, prof. dr. Doina Dimulescu, coordonator al secției de Cardiologie de la Ponderas Academic Hospital Regina Maria, a menționat dificultatea discutării igienei și sănătății dentare într-un mediu în care 40% din populație locuiește la țară, cu condiții de trai precare. Totuși, sănătatea orală are un impact considerabil asupra sănătății altor organe, inclusiv a inimii.

Studiul Global Burden of Disease (GBD) 2021, efectuat în 204 țări și teritorii cu participarea a 11.000 de cercetători, a evidențiat că problemele de sănătate orală, precum parodontita severă și pierderea dinților, afectează milioane de oameni și sunt într-o continuă creștere.

Parodontita severă a avut impact asupra peste 1 miliard de persoane la nivel global, cu o prevalență pe categorii de vârstă de 12,5%. Se estimează că până în 2050, afectarea va ajunge la 1,5 miliarde de persoane, înregistrând o creștere de 44,32%.

Numeroase studii internaționale din ultimii 15 ani sugerează că boala parodontală reprezintă nu doar o problemă localizată, ci și un factor hatabil în dezvoltarea bolilor sistemice, în special bolile cardiovasculare.

Boli influențate de sănătatea dentară

Un studiu publicat în European Heart Journal (2011) evidențiază că persoanele cu boală parodontală riscă semnificativ să sufere un atac de cord. Aceasta sugerează că inflamația cronică provocată de această afecțiune agravează formarea plăcilor în artere, care pot duce la atacuri de cord.

Alte afecțiuni, cum ar fi diabetul, complicațiile legate de sarcină, pneumonia și boala Alzheimer, sunt de asemenea influențate de sănătatea orală, iar o bună igienă dentară poate contribui la controlul acestor afecțiuni.

Boala parodontală este asociată cu endocardita, afecțiuni hepatice, artrita reumatoidă și sindromul metabolic, ambele prevalențe și incidențe fiind semnificativ crescute în rândul pacienților care suferă de această boală.

De asemenea, mai multe tipuri de cancer, inclusiv cele ale gurii, tractului gastrointestinal și plămânilor, au fost corelate cu bolile gingivale. De asemenea, există dovezi ample care sugerează o legătură între parodontoză și diabet, cercetările arătând o corelație în ambele sensuri – boala parodontală poate crește riscul de diabet și invers. Inflamația sistemică generată de parodontoză afectează de asemenea răspunsul organismului la insulină.

Persoanele cu diabet au o predispoziție mai mare pentru carii dentare, infecții, leziuni orale și hemoragii postextracționale, dar un control adecvat al afecțiunii și o igienă dentară corespunzătoare pot reduce semnificativ riscul de afecțiuni gingivale.

„Cavitatea orală oferă un mediu favorabil microbian, care poate determina boala parodontală. Studiile arată că persoanele care suferă de astfel de afecțiuni au un risc dublu de a deceda din cauza unui atac de cord și o probabilitate de trei ori mai mare de accident vascular cerebral. De asemenea, diabetul, asociat cu sângerări gingivale, crește riscul mortalității precoce cu 400-700%. Cei care se confruntă cu boala gingivală de peste 10 ani au riscuri cu 70% mai mari să dezvolte Alzheimer. Studiile au corelat bolile gingivale cu probleme precum preeclampsia, nașterea prematură, infertilitatea și disfuncțiile erectile. De asemenea, a fost observată o relație semnificativă între parodontoză și osteoporoză. O igienă orală deficitară poate contribui la creșterea riscurilor de pneumonie și infecții respiratorii. Cei cu boli gingivale au cu 14% mai multe șanse să dezvolte cancer”, a adăugat dr. Ionuț Leahu, stomatolog și expert în Implantologie Orală.

Conform studiului, 62% dintre respondenți nu cred că există o conexiune între sănătatea dentară și sănătatea inimii, procentul fiind mai ridicat în zonele rurale (66% comparativ cu 58% în mediul urban). De asemenea, 66% nu fac legătura dintre sănătatea dentară și diabet, iar 76% nu consideră că sănătatea orală ar fi asociată cu riscul de accident vascular cerebral, această afecțiune fiind percepută ca având cea mai slabă legătură cu sănătatea orală. În contrast, 41% dintre oameni recunosc legătura dintre afecțiunile orale și bolile respiratorii.

Dr. Leahu a subliniat necesitatea unei înțelegeri corecte a sănătății orale și a integrării serviciilor stomatologice cu cele din medicina generală.

Concluzii despre comportamentele de consum 2024-2025

Aproape 50% dintre respondenți și-au programat vizite la dentist pentru diverse tratamente, patru din zece merg pentru controale de rutină, iar peste 16% pentru probleme acute sau urgențe.

Cei care au optat pentru servicii stomatologice au indicat motive principale precum consultația (63.7%), tratarea cariilor (52.5%), detartrarea (40.9%) și radiografiile (40.3%).

Familiile cu copii încep de obicei vizitele stomatologice mai devreme, cu o creștere a părinților care își duc copiii la dentist înainte de vârsta de 3 ani – 13% dintre părinți declarând că au făcut acest lucru, comparativ cu 8.9% anul anterior, indicând o conștientizare crescută asupra importanței controalelor timpurii.

Numărul copiilor care nu au fost niciodată la dentist a crescut

Cu toate acestea, în ciuda acestor progrese, a crescut numărul copiilor care nu au fost niciodată la dentist, 27% dintre părinți raportând acest lucru, cu o creștere de 3 procente față de anul precedent. Vârsta la care se face primul control stomatologic este în mod obișnuit între 3 și 5 ani, înregistrând o scădere cu 4 procente față de anul anterior.

Persoanele din mediul rural indică o accesare în creștere a serviciilor stomatologice (crescut la 4 procente, ajungând la 47% din eșantion), însă gradul de afectare este net mai crescut, având exemple precum: pierderea dinților (14%, comparativ cu 5% în mediul urban) și sensibilitate dentară (11% față de 7% în mediul urban).

Intenția de a accesa servicii stomatologice este în scădere cu câteva procente față de anii anteriori, cu o reducere mai accentuată în zonele rurale (cu patru procente față de anul precedent). Cele mai frecvente servicii pentru care oamenii intenționează să meargă la dentist sunt: consultații (79%), carii/plombe (55%) și radiografii (50%). Motivele principale pentru care nu iau în considerare vizita la dentist sunt: absența problemelor dentare (62% dintre respondenți), dificultăți financiare (39%) și frica de dentist (23%).

Studiul Barometrul Stomatologiei, inițiat de Regina Maria Dental Clinics, a fost realizat de KANTAR în ianuarie 2025, la nivel național, pe un eșantion de 1.000 de persoane (54% mediul urban, accent pe orașele medii, și 46% mediul rural, cu distribuție echilibrată între bărbați și femei și pe categoriile de vârstă active profesional, predominând persoanele cu studii medii și inferioare). Parisia deja devine o analiză anuală care surprinde schimbările în comportamentul de accesare a serviciilor stomatologice în ultimul an.

Articol sprijinit de Regina Maria Dental Clinics.