Conceptul Sferelor Dyson și materia lipsă din Univers
Paradoxul lui Fermi, cunoscut și sub denumirea de Întrebarea lui Fermi, subliniază una dintre cele mai mari dileme ale omenirii: având în vedere dimensiunea vastă a Universului, probabilitatea apariției vieții pe multe planete, și viteza cu care viața inteligentă poate să se răspândească, de ce nu avem dovezi ale existenței vieții inteligente, în afară de Terra?
Astfel, dacă Universul este atât de vast și viața se poate extinde rapid, rămâne întrebarea: unde sunt toate aceste forme de viață inteligentă?
Până atunci, cercetătorii de pe Terra au o altă problemă majoră de rezolvat: lipsa unei părți semnificative a materiei care ar trebui să fie prezentă în Univers, dar nu o găsim.
Recent, o echipă internațională de astronomi a sugerat, în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society, că șapte stele dintre milioane de observații efectuate de către telescoapele Gaia, 2MASS și WISE, ar putea explica anomalii prin conceptul Sferelor Dyson, ceea ce a condus la o nouă ipoteză fascinantă.
Această ipoteză sugerează că materia lipsă din Univers ar putea fi rezultatul tehnologiilor extrem de avansate, cum ar fi Sferelor Dyson.
Ce reprezintă Sfera Dyson?
Conceptul de Sferă Dyson a fost introdus inițial într-o formă literară de autorul britanic Olaf Stapledon în romanul SF „Creatorul de stele” din 1937. În 1960, matematicianul Freeman Dyson a detaliat ideea într-un studiu publicat în revista Science.
În 1966, Dyson și-a revizuit conceptul, propunând ideea unui sistem de miliarde de sfere mici care ar capta energia de la o stea, în loc de o singură sferă gigantică.
Astfel, o civilizație foarte avansată ar explora maxim energia unei stele, având o sursă de energie de trilioane de ori mai mare decât consumul uman zilnic.
Această tehnologie futuristă a stimulat imaginația multor oameni, dar până recent nu a fost mai mult decât un concept filosofic sau de fiction.
Studii recente asupra stelei WTF și anomalii celeste
Conceptul sferelor Dyson a câștigat din nou atenție în 2015 datorită telescopului Kepler, care a observat o stea cu comportamente ciudate denumită KIC 8462852 sau steaua Boyajian.
Numită și WTF (Where's The Flux), steaua a arătat fluctuații de luminozitate inexplicabile prin orbita planetelor.
Recent, astronomii din diverse colțuri ale lumii au observat șapte stele cu anomalii similare, dar nu au putut identifica contaminanți în semnătura infraroșie a acestor stele.
Aceste stele s-au transformat în candidați pentru Sferelor Dyson, deși aceasta nu constituie o dovadă a existenței lor.
Definiția materiei lipsă
Cercetătorii nu au reușit până acum să identifice două tipuri de materie: materia întunecată, o ipoteză necesară pentru a explica comportamentul gravitațional al galaxiilor și materia ordinară sau barionică, care ar trebui să existe în cantitate considerabilă în Univers.
Deși s-au formulat estimări despre cantitatea de materie existentă după Big Bang, se pare că aproximativ 1/3 din aceasta nu mai este prezentă.
O ipoteză a fost avansată în 2019, sugerând că materia lipsă s-ar putea găsi în filamente de materie gazoasă, dar asta nu explică în totalitate absența acesteia.
Posibile explicații ale Sferei Dyson pentru materia lipsă
Se sugerează că anumite stele ar putea fi complet acoperite de o Sferă Dyson, ceea ce ar explica lipsa observării acestora.
Totuși, chiar și o astfel de idee fascinantă nu poate explica complet problema materiei lipsă. Tehnologic, realizarea unei sfere complete este practic imposibilă. De asemenea, semnătura stelei ar fi detectabilă în spectrul infraroșu.
Construirea unei astfel de structuri colosale ar necesita o cantitate enormă de materie și ar fi instabilă din punct de vedere gravitațional.
În final, chiar și o civilizație capabilă să exploateze energia unei stele ar avea probabil alte metode mult mai eficiente la dispoziție.
Astfel, ipoteza undelor de sfere sau a roiurilor de sfere în jurul stelelor rămâne una fascinantă, dar chiar și în cazul existenței lor, nu explică absența materiei lipsă.
Concluzia este că, deși Sferelor Dyson ar putea explica Paradoxul lui Fermi, ele nu oferă o soluție definitivă pentru misterul materiei lipsă. În ciuda observațiilor realizate, formele avansate de viață nu au fost încă detectate.