Cum a fost numit în fruntea unei instituții publice un secretar de stat care a scăpat de o acuzație de trafic de mașini furate după expirarea termenului de prescripție

Comasările în diverse instituții sunt influențate de interesele celor care conduc, care așteaptă să își asigure noi funcții. Cine sunt cei care ocupă acum poziții de conducere și manipulează aceste acțiuni?

Propunerea de unificare a instituțiilor, cum ar fi Comisia Națională pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu Avocatul Poporului sau Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), avansată de președintele UDMR Kelemen Hunor, ar putea avea un impact pozitiv dacă ar întări valorile democratice, conform unui text al disidentului anti-comunist Gabriel Andreescu.

Fuzionarea CNCD cu Avocatul Poporului

În august 2000, Guvernul a adoptat Ordonanța nr. 137 care vizează prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. În decembrie 2001, a fost stabilită organizarea și funcționarea CNCD, care urma să fie condusă de un Colegiu director format dintr-un președinte și 6 membri, primul având statut de secretar de stat.

De-a lungul timpului, legislația CNCD a suferit modificări, în special pentru a-i asigura independența. CNCD a fost plasat sub autoritatea parlamentară, iar Colegiul director s-a extins de la 9 la 11 membri, adăugând reprezentanți ai ONG-urilor. Deși legea stipulează că membrii trebuie să aibă o experiență relevantă în domeniul drepturilor omului, acest criteriu a fost aplicat doar pentru reprezentanți civili.

Componența Colegiului director al CNCD a stârnit controverse. Un exemplu este Adrian Diaconu, desemnat de PSD, care a scăpat de o condamnare în dosarul de trafic de mașini furate, deoarece fapta s-a prescris după 15 ani. De asemenea, Radu Babuș, un alt membru PSD, este urmărit penal din 2014 într-un caz legat de Radu Mazăre.

Problemele numirii politice în Colegiul director

CNCD joacă un rol esențial în promovarea unei societăți mai decente în România, având ca scop prevenirea și combaterea discriminării. Această instituție ar trebui să dezvolte strategii variate, dar resursele limitate fac ca majoritatea activității să fie dedicată gestionării plângerilor.

Cei 11 secretari de stat se întâlnesc periodic pentru a analiza plângerile legate de discriminare. Totuși, numirea lor din rândul politicii le limitează expertiza în domeniul discriminării.

Privilegiile politice și legătura cu partidul care îi desemnează afectează imparțialitatea deciziilor. Deși unii specialiști au apărut în cadrul CNCD, majoritatea secretarilor nu dispun de expertiză în domeniu.

O reformă necesară pentru CNCD și Avocatul Copilului

Renunțarea la Colegiul director politizat și înlocuirea acestuia cu specialiști ar reprezenta un avanpost atât profesional cât și financiar. Propunerea de fuziune a CNCD cu Avocatul Poporului ar putea duce la crearea unui organism puternic în masura protecției drepturilor omului.

Acest lucru ar permite revitalizarea instituțiilor prin angajarea de specialiști care au demonstrat competență și implicare. Problema răspunsului insuficient al Avocatului Copilului la cazurile de violență asupra copiilor subliniază nevoia urgentă de reformă.

Un exemplu recent a evidențiat superficialitatea abordărilor Avocatului Copilului, care, în ciuda gravității situației, nu a intervenit suficient în cazurile de violență.

Comasarea CNA cu ANCOM

Cazul CNA în ceea ce privește structurarea sa este similar celui al CNCD, având un consiliu de 11 membri aleși politic, ocupând funcții de secretar de stat.

În martie 2025, APADOR-CH a cerut demiterea lui Vasile Bănescu din CNA pentru incapacitate profesională, evidențiind că declarațiile sale contravin statutului său.

Dacă angajarea în CNA s-ar fi bazat pe criterii de expertiză, Bănescu nu ar fi riscat să se aplice pentru funcție.

Profesionalizarea instituțiilor prin reforme structurale

Reformarea trebuie să vizeze profesionalizarea, nu neapărat prin fuziuni. Comasarea CNA cu ANCOM ridică întrebări legate de rațiunea uneia dintre cele mai mici instituții în raport cu ANCOM, care are un personal vast.

ANCOM promovează interesele utilizatorilor de servicii de comunicații și nu ar trebui să necesite implicarea serviciilor de informații în reglementarea sa.

În concluzie, din perspectiva unei democrații sănătoase, comasarea CNA cu ANCOM ar trebui să întărească valorile democratice, fără a cădea în capcana extinderii autorităților secrete.

Acest articol a fost publicat inițial pe Contributors.ro.