Vicepremier oferă clarificări după declarațiile lui Bolojan despre „gesturi populiste” legate de reducerea voluntară a salariului. Avertisment din partea unui judecător CCR

Vicepremierul Dragoș Anastasiu a subliniat că în contextul reducerii veniturilor pentru cei din conducerea statului, se referă în principal la funcții mai puțin vizibile și nu la cele operaționale.

„Vă veți reduce și dumneavoastră venitul?”, a fost întrebat premierul Ilie Bolojan vineri, în cadrul unei conferințe de presă în care a discutat despre măsurile din pachetele 2 și 3 de austeritate. Întrebarea a apărut în urma declarațiilor mai multor miniștri, inclusiv a ministrului Ivan de la Energie, care au anunțat că donează statului 20% din salariu.

Bolojan: „Fiecare persoană decide cum consideră de cuviință”

Ilie Bolojan a afirmat că este cunoscut pentru absența gesturilor populiste. „Fiecare decide cum consideră potrivit. Vă voi informa în următoarea perioadă dacă voi lua astfel de măsuri”, a precizat premierul.

Salariul premierului României se ridică la aproximativ 13.000 de lei net.

„Domnul Bolojan câștigă mai puțin decât președintele României, iar ministrul Ivan câștigă sub prim-ministru. Nu mă refer la ei”, a declarat vicepremierul Dragoș Anastasiu la Antena 3.

„Mă refer la persoanele care câștigă salarii de 10.000, 16.000 de euro și primesc bonusuri adesea mai mari decât acestea”, a adăugat Anastasiu.

Vicepremierul a recunoscut că solicitarea sa ar putea părea populistă. „Nu suntem într-o dictatură în care să spunem că de mâine facem cum vreau eu. Trebuie să respectăm legile, chiar dacă acestea au dus la abuzuri și exagerări evidente, cu care nu suntem de acord.”

„Până la finalul lunii iulie”

Vicepremierul, responsabil cu reforma aparatului de stat, a adăugat că percepe frustrarea publicului. „Înțeleg perfect furia, și eu o simt”, a concluzionat Anastasiu, reafirmând promisiunea că „până la finalul lunii iulie” vor fi elaborate măsurile care vor afecta pensiile speciale.

Ilie Bolojan a subliniat că aceste măsuri vor fi dezvoltate în consultare cu grupurile afectate, vizând în special magistrații.

Ce spune Csaba Asztalos, noul judecător la CCR

Problematica pensiilor speciale și a bonusurilor este complexă, a avertizat și Csaba Asztalos, recent numit judecător la CCR. Într-un interviu, acesta a explicat că restricțiile impuse celor din serviciile publice sunt compensate în moduri variate în societățile civilizate.

Judecătorul CCR a făcut referire la situațiile care afectează diverse profesii. Magistrații, polițiștii, cei din serviciile secrete și alte categorii profesionale își pierd adesea drepturi și libertăți, inclusiv economice, de-a lungul carierei.

Aceștia nu au voie să dețină afaceri, să fie angajați în activități comerciale sau să se implice în activități politice, ceea ce le limitează opțiunile, dar primesc compensații materiale.

„În majoritatea țării, militarii, polițiștii și magistrații beneficiază de pensii speciale. Trebuie să ne concentrăm pe eliminarea privilegiilor”, a declarat economistul Victor Giosan, care a contribuit la programe de consultanță pentru diverse organizații internaționale.

Economist: În SUA, polițistul primește pensia la vârsta de pensionare

„Puțini știu că pensiile speciale se actualizează în funcție de salariul ipotetic pe care l-ai avea dacă ai fi lucrat, în timp ce în alte țări, pensia specială se bazează pe ultimul salariu, și cu asta se încheie”, a explicat economistul.

El a menționat și aspectul vârstei de pensionare. „În SUA, un militar poate rămâne sub contract până la 40 de ani, însă pensia o primește o dată cu pensionarea, între timp având dreptul să lucreze în alt domeniu.” Cumularea pensiei și a salariului este un subiect intens dezbătut în România.

„Pentru a oferi cifre, în România avem 190.000 de pensionari din armată și poliție, iar pentru diplomați, aviatori, personal navigant și parlamentari sunt 11.600. Deși ultimul număr este mic, privilegiile din acest sector sunt deranjante”, a adăugat economistul Victor Giosan.