Cum să lași stresul de la serviciu la ușă pentru a nu țipa la copii

După o zi obositoare, este ușor să dăm vina pe copii pentru temele neterminate sau mesele irosite. Totuși, de cele mai multe ori, reacțiile noastre nu au legătură cu ei, ci cu povara emoțională pe care o aducem de la muncă. Vestea bună este că există soluții: primul pas este să învățăm să facem o distanță între emoție și reacție.

Rutina zilnică poate afecta interacțiunile cu copiii

Adesea, fără să ne dăm seama, trăim în modul cel mai automat: ne trezim devreme, pregătim micul dejun, trimitem copiii la școală și plecăm spre muncă la prima oră. Această rutină daily ne poate face să reacționăm impulsiv atunci când apar obstacole – de exemplu, o supărare a copilului sau un refuz – și, fără să vrem, copiii ajung să suporte furia noastră.

Importanța celor câteva secunde de reflecție

Când emoțiile ca furia sau frustrarea ne iau prin surprindere, tindem să reacționăm imediat, strigând sau pedepind. De multe ori, cuvintele pe care le rostim nu ar fi folosite dacă ne-am oferi măcar câteva secunde pentru a respira.

Acest concept este cunoscut sub numele de mindfulness. Acesta implică luarea unei pauze, chiar și de câteva secunde, între emoțiile pe care le simțim și acțiunile noastre. Practic, este ca și cum am așeza o pernă moale între ce simțim și ceea ce spunem. În loc să reacționăm imediat, ne oprim, respirăm și devenim conștienți de emoțiile noastre, activând astfel alegerile de răspuns.

Trucuri pentru gestionarea emoțiilor

Deși nu există soluții universale, există câteva tehnici utile care funcționează, mai ales când sunt practicate cu regularitate:

• Respirați adânc de trei ori înainte de a răspunde. Chiar dacă pare că pierdeți timp, aceste respirații pot schimba chimia interioară și pot proteja relația cu copilul dumneavoastră.
• Conștientizați ce simțiți. Menționați mental: „Sunt supărat din cauza unei situații de la muncă.” Sau: „Sunt obosit și mă deranjează orice mică neplăcere.” Recunoașterea sentimentelor ajută enorm, chiar dacă nu le exprimați întotdeauna în fața copiilor.
• Întrebați-vă: "Chiar copilul meu reprezintă problema?”. Adesea, copiii doar acționează ca un declanșator pentru alte frustrări acumulate de-a lungul zilei.
• Recunoașteți că este normal să simțiți, dar este important să nu atacati verbal. Furia este umană, dar tipatul și etichetările („Ești imposibil!”) cauzează suferință.

Beneficii ale acestor tehnici

Dacă aplicăm aceste metode, copiii noștri vor învăța cum să gestioneze propriile emoții. Observând cum ne luăm timp să respirăm înainte de a reacționa, ei vor învăța să aplice aceeași abordare. Dacă ne văd descărcându-ne impulsiv, acest comportament va fi preluat de ei.

De asemenea, când ne acordăm noi înșine acea pauză între emoție și reacție, ne transformăm în părinți răbdători, conectați și blânzi. Cel mai important este că învățăm să ne tratăm și pe noi înșine cu mai multă compasiune.