De ce bunicii nu respectă regulile părinților? Psiholog: „Le este greu să renunțe la poziția din care impuneau regulile. În plus, tind să devină din nou emoțional mai conectați la copilărie.”

Nu este o exagerare: majoritatea bunicilor par să uită sau chiar să neglijeze regulile stabilite de părinți în momentul în care au grijă de nepoți. Deși primesc recomandări clare, precum interzicerea dulciurilor sau respectarea unei ore fixe de culcare, bunicii acționează adesea ca și cum regulile nu ar exista. Psihologii analizează fenomenul și sugerează soluții.

„Nu vrem zahăr în alimentația copiilor!” – o regulă simplă pentru părinți, dar adesea trecută cu vederea de bunici, care vin mereu cu ciocolată sau bomboane ascunse în buzunare. „Când erai mică, eu te lăsam să stai până târziu!” spun bunicii, uitând cât de greu le era părinților să restabilească rutina.

Indulgența bunicilor față de părinți

Chiar dacă aparent bunicii subminează intenționat autoritatea părinților, explicațiile psihologilor sunt mai complexe. Diana Chiciorea, psiholog specializat în relații familiale, evidențiază două aspecte principale: „Bunicii se confruntă cu dificultatea de a accepta că părinții nepoților – propriii lor copii – au devenit adulți cu drepturi depline asupra deciziilor educaționale. Este nevoie să renunțe la rolul dominant pe care îl aveau în trecut.”

Din această cauză, bunicii nu mai pot adopta perspectiva „știu eu mai bine”, chiar dacă au crescut mai mulți copii. Acum, părinții copiilor sunt singurii responsabili de educație. În anumite momente, bunicii pot afirma cu tărie „în casa mea, regulile mele”, mai ales când nepoții le fac vizită. Totuși, adevărul este că bunicii nu dețin autoritatea finală asupra copilului.

Pe de altă parte, specialistul mai subliniază că, pe măsură ce îmbătrânesc, bunicii redevin din punct de vedere emoțional mai apropiați de copilărie. „Aceasta îi ajută să comunice mai ușor cu nepoții, să împărtășească interese comune și să fie mai toleranți decât părinții.”

Motivele bunicilor pentru care nu respectă regulile

Psihologii au identificat mai multe motive pentru această selectivitate în ceea ce privește regulele:

• Vinovăția: Bunicii simt că nu au petrecut suficient timp cu copiii lor și încearcă acum să compenseze prin oferirea unei libertăți mai mari nepoților.
• Uitarea: Unii dintre ei chiar uită regulile, din cauza vârstei sau stresului.
• „Știu ei mai bine”: Bunicii au convingerea că experiența lor le oferă o mai bună capacitate de a decide ce este potrivit pentru nepoți.
• Distracția: Pur și simplu își doresc să creeze momente de neuitat pentru nepoți.

Reguli parentale care nu trebuie ignorate

Însă, există aspecte clare pe care bunicii trebuie să le respecte ferm, conform psihologului Diana Chiciorea: „Regulile care vizează sănătatea și binele fizic sau mental al copilului trebuie respectate întocmai. Dacă un copil are alergii, dieta strictă trebuie urmată. Dacă este predispus la tulburări de neurodezvoltare, trebuie evitată expunerea la ecrane. Dacă are întârzieri în dezvoltare, trebuie încurajat să acționeze singur, fără ca adulții să intervină.”

Discuția despre modul în care bunicii răsfață nepoții este vulnerabilă. Este important să evaluăm atent situația și să determinăm dacă „cocoloșirea” bunicilor împiedică copilul să devină independent și autonom sau dacă este vorba doar de momente ocazionale de răsfăț care aduc bucurie. „Dacă observăm că aceste gesturi au un impact negativ asupra copilului, este necesară intervenția și stabilirea unor limite clare. Totuși, nu este corect să punem întreaga responsabilitate pe umerii bunicilor – uneori chiar părinții răsfață copiii fără a-și da seama că acest lucru le afectează dezvoltarea armonioasă”, atrage atenția psihologul.

Modalități de gestionare a comportamentului bunicilor

Pentru părinții care simt frustrare, psihologii sugerează stabilirea unor reguli clare, dar să rămână flexibili și empatici în abordare. O discuție deschisă, în care să se sublinieze importanța respectării regulilor pentru binele copilului, tinde să fie mai eficientă decât conflictele.

Relațiile dintre bunici și nepoți sunt printre cele mai prețioase din familie și bunicii pot deveni un sprijin esențial pentru părinți. Totuși, mereu pot apărea situații în care bunicii aleg să nu respecte regulile stabilite.

Iată câteva sugestii pentru a naviga aceste situații.

Stabiliți așteptările clar. Primul pas esențial este definirea clară a regulilor și limitelor. „Când toată lumea cunoaște exact ce trebuie să facă – de la discipline la rutine și îngrijirea zilnică – se evită neînțelegerile și conflictele”, explică psihologul. Când bunicii înțeleg preferințele părinților privind ecranele, ora de culcare sau dietă, confuzia și conflictele scad semnificativ.

Comunicați constant și deschis. Regulile stabilite nu sunt definitive; de aceea trebuie discutate frecvent, iar comunicarea trebuie să fie sinceră și continuă. Părinții ar trebui să își exprime gândurile și îngrijorările cu privire la creșterea copilului, iar bunicii să aibă ocazia să comunice motivele și intențiile lor. O comunicare bună previne frustările și reinterpretările greșite, asigurând o colaborare eficientă între toate părțile.

Recunoașteți și validați experiența bunicilor. Nu toate discuțiile sunt simple, dar pot exista modalități de a-i face pe bunici să se simtă apreciați fără a adopta întotdeauna sugestiile lor. În loc să respingeți sfaturile sau poveștile bunicilor, recunoașteți-le experiența cu o simplă remarcă: „Interesant! Lucrurile s-au schimbat foarte mult de atunci, nu?” O astfel de abordare menține o conversație respectuoasă.

Alegeți-vă bătăliile cu atenție. Este important să decideți ce reguli sunt esențiale și care merită insistență. Nu fiecare dezbatere trebuie să se transforme într-un conflict. „Dacă bunicii întârzie ora de culcare din când în când, poate că nu merită o dispută”, afirmă psihologul. Totuși, problemele care țin de siguranță, cum ar fi folosirea scaunului auto sau vizionarea de conținut nepotrivit, nu pot fi negociate.

Încurajați bunicii să își descopere propriile roluri. Bunicii ar putea necesita sprijin pentru a-și găsi locul potrivit în familie. Unii preferă să aibă un rol ocazional, în timp ce alții se simt confortabil cu o implicare zilnică. Ajutându-i să descopere care este locul lor în dinamică, părinții pot diminua conflictele și sentimentul de excludere.

Respectați-vă reciproc rolurile stabilite. Odată ce rolurile sunt clar definite, este important să le respectați și să le susțineți. Bunicii vor avea întotdeauna un stil de parenting diferit, bazat pe răbdare și indulgență, care completează abordarea fermă și organizată a părinților. „Este minunat să avem părinți care oferă structură și fermitate și bunici care compensează cu căldură și răsfăț”, concluzionează psihologul Diana Chiciorea.