De ce și cum Primăria Capitalei a rămas fără fonduri și anul acesta: deciziile lui Ciolacu și mesajele optimiste ale lui Nicușor Dan

„Situația financiară a Bucureștiului contrazice rezultatul referendumului pentru Capitală. Una dintre întrebările referendumului din 2024 a fost legată de propunerea primarului general de a distribui sumele colectate la nivel local prin decizia Consiliului General. 65% dintre bucureșteni au votat pozitiv. Nu sunt sigur cât de bine a fost înțeles votul, dar se pare că voturile „DA” au fost neglijate de Guvern,” a scris Alexandru Damian, director de programe la Centrul Român de Politici Europene, în Contributors.ro.

Bucureștiul continuă să opereze fără un buget, după ce primarul Nicușor Dan a retras proiectul de buget de pe ordinea de zi săptămâna trecută. Coaliția majoritară din Consiliul General, compusă din PSD, PNL și PUSL (Piedone), care a avut și suportul AUR pentru desemnarea viceprimarilor, a declarat că se va abține de la vot. Procesul de negociere a bugetului nu este o noutate, acesta fiind respins de trei ori în 2024, datorită opoziției consilierilor PSD și PNL.

Dincolo de conflictele dintre Consiliul General și Primăria condusă de Nicușor Dan, bugetul orașului reflectă o diviziune controversată și lipsită de predictibilitate a resurselor financiare. Anul 2025 va aduce din nou modificări în formula de calcul pentru alocarea fondurilor Bucureștiului, cu Primăria Generală fiind cea mai afectată. Paraforminându-l pe Nicușor Dan: „2025 va fi un an pierdut pentru investițiile din București”. Cred că putem adăuga și „încă un an”, având în vedere că marile investiții sunt limitate.

Proiectul de buget propus pentru 2025 are venituri estimate la 7,3 miliarde RON, o scădere față de 8,1 miliarde RON în 2024. Chiar și în cea mai optimistă previziune privind respectarea planurilor de investiții ale orașului, Bucureștiul va aloca în 2025 doar 1,8 miliarde RON pentru investiții din bugetul local, această sumă fiind comparabilă cu subvențiile pentru cele două mari servicii publice (termoficare și transport public, ambele fiind într-o situație financiară precară). Este important de menționat că subvenția plătită pentru 2024 a fost de 2,7 miliarde RON, iar în 2023 aceasta a fost aproape de 3,5 miliarde RON, ceea ce pune o presiune uriașă asupra finanțelor Bucureștiului. Este evident că suma alocată anul acesta este insuficientă.

Problemele bugetare cu care se confruntă Primăria Generala și impactul deciziilor Guvernului Ciolacu

Primăria Generală se confruntă cu două mari probleme bugetare. Prima este scăderea repetată a veniturilor, cauzată de o modificare legislativă adoptată de Guvernul Ciolacu care reduce fondurile pentru PMB. Aceasta se combină cu o capacitate limitată a Primăriei de a atrage fonduri din alte surse, cum ar fi fondurile europene sau veniturile din servicii locale, precum parcările, închirierile de imobile și taxe locale. A doua problemă constă în cheltuielile mari pentru subvenționarea transportului public și a termoficării, care, deși au beneficiat de investiții în infrastructură în ultimii ani, continuă să se confrunte cu dificultăți financiare.

De asemenea, Primăria Generală a dus în mod constant lipsă de fonduri în comparație cu primăriile de sector. De exemplu, execuția bugetului local pentru 2023 a arătat că Primăria Generală a avut la dispoziție 7,1 miliarde RON, în timp ce primăriile sectoriale au beneficiat de 10,1 miliarde RON, având în vedere că Primăria Generală subvenționează două mari servicii publice din București.

Nemulțumirile lui Nicușor Dan față de Guvernul condus de Marcel Ciolacu

Bugetul de stat adoptat de Guvernul Ciolacu aduce din nou schimbări în formula de calcul pentru alocarea fondurilor pentru București, afectând în mod special Primăria Generală. Guvernul a decis să ia 14% din impozitul pe venit (IPV) colectat în orașul București, pentru a crea un fond de solidaritate, împărțind ce rămâne mai mult către primăriile de sector (55%) comparativ cu Primăria Generală (45%). Din suma totală a Primăriei Generale, o cotă de 1,5% se va aloca județului Ilfov, iar alocările din IPV reprezintă aproape 70% din totalul bugetului local al Bucureștiului.

Recent, Primăria Generală a estimat că va primi aproximativ 4 miliarde RON din IPV pentru 2025, comparativ cu Primăriile de Sector care vor beneficia de 5 miliarde RON, iar 1 miliard RON va merge către fondul de solidaritate. În proiectul de buget, această primărie a inclus venituri din IPV de 4,3 miliarde RON, în scădere față de 5 miliarde RON în 2024 și 6,2 miliarde RON în 2023.

Modificările guvernamentale care au afectat finanțarea Bucureștiului în ultimii ani

Finanțarea orașelor din România, inclusiv a capitalei, a fost precum o loterie, Legea finanțelor publice locale fiind modificată anual. Deși acest proces poate părea haotic, coaliția guvernamentală a încercat deseori să mențină autoritățile locale într-o dependență financiară prin alocări discreționare și prin centralizarea controlului asupra acestora.

Bucureștiul beneficiază de o legislație distinctă față de alte localități datorită organizării sale unice. În 2024, Guvernul a decis că 3% din impozitul pe venit colectat în București va fi alocat județului Ilfov, fără o explicație plauzibilă. Din restul de 97%, 47% a mers către Primăria Generală, iar 50% către primăriile de sector. În 2023, sumele au fost distribuite în mod egal între Primăria Generală și primăriile de sector. Tendința de scădere a fondurilor pentru Primăria Generală, care își asumă responsabilități pentru marile investiții și servicii publice, este evidentă.

Situația financiară a orașului nu reflectă rezultatele referendumului pentru București. Una dintre întrebările referendumului din 2024 a vizat formula de alocare a banilor, iar 65% dintre bucureșteni au fost de acord ca sumele colectate local să fie distribuite prin Consiliul General, însă modificările guvernului sugerează că voturile „DA” au fost neglijate.

Finanțarea localităților din România și de ce Bucureștiul nu reușește să își îmbunătățească bugetul

Orașele românești au trei surse principale de venit: impozitul pe venit (IPV), taxe locale (în principal pentru proprietate și auto) și alocări din taxa pe valoarea adăugată. De asemenea, se poate apela la fonduri europene și naționale, precum Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Altele taxe locale, cum ar fi cele pe parcare și pentru diverse licențe, generează venituri mai mici.

În cazul Bucureștiului, taxele și impozitele locale sunt colectate de primăriile de sector și nu de Primăria Generală. În 2023, Primăria Generală a încasat doar 250 milioane RON din veniturile locale, în timp ce primăriile de sector aproape au strâns 4 miliarde RON.

În ciuda acestor premise, Primăria Generală nu reușește să își crească bugetul din surse locale. De exemplu, viceprimarul pe mobilitate urbană, Stelian Bujduveanu, promitea în 2023 încasări de 1 milion RON pe zi din parcări, dar acest proiect nu s-a concretizat. De asemenea, STB a obținut doar 15% din veniturile necesare pentru a-și acoperi cheltuielile, în restul fiind acoperit de subvenții. Municipalitatea nu reușește să comunice eficient, ceea ce afectează transparența.

O situație care necesită mai multă transparență și responsabilitate

Contrar mesajelor optimiste ale Primăriei, realitatea arată o situație financiară complicată. Creșterea numărului de parcări și a pasagerilor transportului public nu rezolvă problemele de mobilitate urbană, iar transparența în marile servicii publice este esențială pentru a identifica găurile financiare.

Finanțarea altor localități din România și impactul centralizării puterii

Alocările financiare pentru autoritățile locale sunt adesea centralizate la nivel guvernamental sau județean. În 2024, 63% din impozitul pe venit colectat în orașe a fost direcționat direct spre bugetele locale, 15% către bugetele județene, 14% pentru un fond de echilibrare, 6% pentru bugetele locale prin decizia Consiliului Județean și 2% pentru cultură.

Abordarea actuală de finanțare a autorităților locale necesită revizuire. Legislația privind finanțele publice locale, deși existentă, este modificată anual, iar autoritățile locale întâmpină dificultăți în a-și acoperi cheltuielile. Aceasta a generat diverse formule de echilibrare a bugetelor locale, lăsând multe localități în dificultate. Rămâne de văzut dacă o reformă administrativă care să reducă numărul autorităților locale va putea schimba această dinamică.