Prim-viceguvernatorul BNR explică motivul pentru care băncile nu oferă multe credite: cumpărăturile de locuințe se fac din fonduri proprii, iar o treime din firme se confruntă cu sub-capitalizare.

Leonardo Badea, Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, a abordat miercuri, în cadrul unei conferințe organizate împreună cu ASE, problemele care conduc la cea mai mică intermediere financiară din Uniunea Europeană, măsurată prin raportul creditelor în PIB.

„Intermedierea financiară scăzută nu provine dintr-o singură disfuncționalitate, ci dintr-un complex de cauze structurale, comportamentale și instituționale care trebuie înțelese în ansamblu”, a afirmat Badea.

Pentru a ilustra complexitatea acestor mecanisme, prim-viceguvernatorul BNR a analizat în detaliu segmentul creditelor ipotecare.

„România se remarcă în Uniunea Europeană prin trei caracteristici specifice: are cea mai mare rată de proprietate asupra locuințelor, o proporție semnificativă a tranzacțiilor imobiliare se desfășoară cu fonduri cash, în afara sistemului bancar, și se numără printre țările cu cele mai mici prețuri pentru proprietățile rezidențiale”, a declarat Leonardo Badea.

El a subliniat că aceste caracteristici nu constituie neapărat vulnerabilități, ci reflectă o bunăstare relativă, rezultată din politici de locuire și un comportament prudent al cetățenilor.

Cu toate acestea, Badea a explicat că aceste trăsături pot limita volumul de credite ipotecare. În același timp, ele contribuie la menținerea unui echilibru economic și social.

De asemenea, prim-viceguvernatorul a identificat aspecte structurale care influențează creditarea companiilor.

„În România, utilizarea extinsă a creditului comercial între firme crește riscul de contagiune în fața unor perturbări negative, mai ales având în vedere că furnizorii acestor credite adesea nu au capacitatea de a absorbi riscurile, precum băncile. România este lider în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea creditului comercial, acesta reprezentând aproximativ 20% din totalul pasivelor bilanțiere în 2023”, a adăugat Badea.

Datoriile comerciale ale firmelor au atins 421 miliarde lei, de două ori mai mult decât împrumuturile bancare.

„Aceste datorii au o rată de neperformanță de 11%, mult superioară ratei de neperformanță a creditelor bancare. De asemenea, un număr mare de companii mari preferă să se finanteze din surse externe în valută, contribuind astfel la creșterea îndatorării private externe și la presiuni suplimentare asupra echilibrelor macroeconomice”, a explicat Badea.

În opinia sa, această situație nu este justificată, având în vedere disponibilitatea resurselor interne de finanțare și lichiditatea adecvată a sistemului bancar.

„Alegerea multor firme de a se finanța din surse externe indică mai degrabă provocări legate de competitivitatea ofertei interne de creditare decât restricții reale ale resurselor. Totodată, companiile cu capitaluri proprii negative care au acces limitat la finanțarea bancară consumă resurse, capital și forță de muncă care ar putea fi folosite în sectoare productive. Numărul companiilor sub-capitalizate a ajuns în 2023 la 260.000, înregistrând o creștere de 9% față de anul precedent, reprezentând 31% din totalul firmelor din economie”, a subliniat oficialul BNR.

Badea a recomandat ca orice inițiative de creștere a intermedierii financiare să fie planificate cu atenție, având în vedere necesitatea de a asigura soliditatea sistemului financiar. „Nu orice creștere este benefică, ci doar aceea fundamentată pe baze solide, însoțită de mecanisme robuste pentru evaluarea riscurilor”, a conchis Leonardo Badea.