Impactul astmului asupra dezvoltării cognitive la copii. Identificarea semnelor astmului și strategii de gestionare

Impactul astmului asupra dezvoltării cognitive la copii. Identificarea semnelor astmului și strategii de gestionare
Astmul este o boală care necesită tratament permanent SURSA FOTO: Yuri Arcurs | Dreamstime.com

Astmul afectează nu doar sistemul respirator, ci și dezvoltarea cognitivă a celor mici. Conform unui studiu recent, copiii diagnosticați cu astm de la o vârstă fragedă pot avea dificultăți în dezvoltarea memoriei de lucru și a memoriei verbale. Astfel, detectarea timpurie a simptomelor și gestionarea corespunzătoare a astmului sunt vitale nu doar pentru sănătatea fizică, ci și pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor.

Astmul reprezintă cea mai comună afecțiune cronică întâlnită la copii, iar astmul alergic este forma cea mai frecventă. În România, rata mortalității cauzate de astm este de 1,3 la 100.000 de locuitori, cu 50% mai ridicată față de media globală, conform analizei realizate de Societatea Română de Pneumologie. Simptomele acestei afecțiuni sunt predominant respiratorii și includ respirație șuierătoare, dificultăți de respirație și tuse. Teorii recente sugerează că astmul ar putea cauza leziuni neuronale în hipocamp și deteriorarea memoriei.

Astmul infantil și efectele sale asupra memoriei

Un studiu recent publicat în JAMA Network Open indică faptul că astmul diagnosticat precoce poate afecta negativ dezvoltarea memoriei la copii. Cercetătorii au realizat o analiză a datelor din Adolescent Brain Cognitive Development Study, care a început în 2015. Copiii, cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani la momentul înrolării, au fost evaluați după 1-2 ani. Constatările sugerează că cei diagnosticați cu astm înainte de 5 ani au un ritm de dezvoltare mai lent în ceea ce privește memoria de lucru și verbală, comparativ cu cei fără această afecțiune.

Mecanismele exacte care stau la baza acestei asocieri rămân necunoscute; inflamația din cadrul astmului ar putea incomoda procesarea neuronală, ducând la disfuncții cognitive, similar cu observațiile realizate în studiile pe animale. Cercetătorii au subliniat necesitatea unor studii suplimentare pentru a înțelege de ce copiii diagnosticați mai devreme și cu un istoric de astm mai îndelungat par a fi afectați mai grav. Această cercetare evidențiază necesitatea monitorizării atente a copiilor cu astm pentru a detecta și trata eventualele probleme cognitive.

Identificarea semnelor astmului la copii

Recunoașterea timpurie a simptomelor astmului este esențială pentru o gestionare eficientă a afecțiunii. Semnele și simptomele principale ale astmului la copii includ:

  • tuse persistentă, care poate apărea în timpul jocului, pe timpul nopții sau în momente de râs sau plâns;
  • tuse cronică (care ar putea fi singurul simptom);
  • energie scăzută în timpul jocului;
  • respirație rapidă sau intermitentă;
  • dureri sau senzație de strângere în piept;
  • sunete șuierătoare în timpul respirației;
  • mișcări vizibile ale pieptului în timpul respirației dificile;
  • pauze la respirat;
  • încordarea mușchilor gâtului sau pieptului;
  • senzație de slăbiciune sau oboseală.

Este important de menționat că simptomele pot varia de la un episod la altul și nu toți copiii vor prezenta aceleași manifestări. De asemenea, teste specifice pentru diagnosticul astmului pot să nu fie exacte până la vârsta de 5 ani.

Ce măsuri ar trebui să ia părinții când observă astfel de semne?

Dacă observați la copil simptome precum tuse constantă, sunete șuierătoare în timpul expirației, respirație rapidă sau dificultăți de respirație, este esențial să consultați un medic cât mai curând. Tratamentul timpurie ajută nu doar la controlul simptomelor zilnice, ci și la prevenirea atacurilor de astm, care pot fi foarte periculoase. În cazurile severe, copilul poate avea dificultăți mari în respirație, ritm cardiac accelerat, transpirații excesive și dureri severe în piept. În aceste situații, căutați imediat asistență medicală.

Identificarea și evitarea factorilor declanșatori ai crizelor de astm sunt de asemenea esențiale.

Procesele de diagnosticare a astmului infantil

Diagnosticarea astmului la copiii sub 5 ani poate fi dificilă, deoarece testele funcționale respiratorii standard, cum ar fi spirometria, necesită cooperarea activă a copilului, ceea ce nu este întotdeauna posibil. Totuși, există alternative care pot ajuta la evaluarea stării pulmonare și la susținerea diagnosticului de astm.

De exemplu, măsurătoria fracției de oxid nitric în aerul expirat (FeNO) este o metodă care evaluează inflamația căilor respiratorii și poate fi o utilizare utilă în confirmarea diagnosticului de astm la copii. Testul se poate realiza la copiii de peste 5 ani, în funcție de capacitatea de a înțelege instrucțiunile. De asemenea, testul Phadiatop Infant (recomandat pentru copiii sub 4 ani) este utilizat pentru detectarea sensibilizării alergice timpurii, ceea ce poate fi important în contextul astmului. Există și instrumente specifice pentru evaluarea controlului astmului la copiii între 4 și 11 ani, care implică atât părinții, cât și copiii, și care pot fi realizate înainte sau în timpul unei consultații medicale. Astfel, în ciuda dificultăților de diagnosticare a astmului sub 5 ani, inovațiile în metodele de evaluare permit o identificare mai eficientă a acestei afecțiuni.

Strategii pentru menținerea astmului sub control

Menținerea unui mediu curat, liber de praf, fum de țigară sau alți alergeni (precum polenul, părul de animale sau mucegaiul), precum și a factorilor agravanți (cum ar fi poluarea, infecțiile respiratorii sau activitatea fizică intensă) poate contribui la reducerea frecvenței și severității simptomelor. Iată câteva măsuri care pot fi ușor implementate:

  • Respectați cu strictețe tratamentul prescris de medic și asigurați-vă că inhalatorul este utilizat corect, conform instrucțiunilor specialistului.
  • Stabiliți o programare anuală pentru un control de rutină, chiar dacă starea de sănătate a copilului pare bună. Consultați medicul imediat ce simptomele se agravează sau în urma unui atac de astm.
  • Solicitați un plan de acțiune scris pentru gestionarea astmului, astfel încât să știți exact cum să reacționați în timpul crizelor sau când simptomele se agravează.

Părinții au un rol esențial în monitorizarea și gestionarea bolii, iar vizitele regulate la medic pot preveni apariția complicațiilor. O abordare atentă și bine informată poate oferi copiilor cu astm șansa unei dezvoltări armonioase și unei vieți active, fără ca boala să le limiteze potențialul. Recunoașterea timpurie a simptomelor, urmarea tratamentului și evitarea factorilor declanșatori sunt cruciale pentru asigurarea unei bune calități a vieții.

SURSA IMAGINE: Dreamstime.com

Recomandari
Show Cookie Preferences