Manifestările bolii de reflux gastroesofagian la copii diferă în funcție de vârstă. Pediatru: „Esential este să diferențiem boala de refluxul fiziologic”

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) reprezintă o afecțiune digestivă caracterizată prin întoarcerea conținutului gastric în esofag, generând simptome deranjante și, uneori, complicații grave. Deși refluxul este comun la nou-născuți și adesea fiziologic, în anumite cazuri acesta poate deveni patologic şi necesită intervenție medicală.

Când se transformă refluxul într-o problemă?

Dr. Amalia Frățilă, medic pediatru, atrage atenția asupra semnelor care pot semnala BRGE și care necesită evaluare medicală: „Refluxul gastroesofagian care apare împreună cu tulburări respiratorii, wheezing recurent, stagnare sau pierdere în greutate, refuz alimentar, iritabilitate accentuată, vărsături în jet sau cu sânge, scaune cu mucus sau sânge, otite repetate, obstrucție nazală prelungită și prezența sindromului Sandifer – arcuirea spatelui și înclinarea capului în timpul refluxului sunt toate semnale de alarmă”, a subliniat dr. Frățilă.

Conform medicului pediatru, asocierea vărsăturilor cu sânge, scaunelor cu mucus și sânge, precum și a vărsăturilor „în jet”, poate fi determinată de alte afecțiuni mai degrabă decât de BRGE, iar persistența sau apariția BRGE după 18 luni de viață necesită investigații suplimentare.

„În unele cazuri, părinții sunt extrem de îngrijorați de manifestările impresionante asociate convulsiilor, dar care nu sunt atât de alarmante, cum ar fi sindromul Sandifer ce constă în arcuirea pe spate și înclinarea capului”, a afirmat medicul.

Simptomele pot varia în funcție de vârstă.

La sugari, manifestările includ:

• Regurgitații frecvente
• Scăderea poftei de mâncare
• Plâns excesiv și agitație postprandială
• Arcuirea spatelui (semnul Sandifer)
• Tuse persistentă, wheezing sau apnee.

La copiii mai mari, simptomele se pot prezenta astfel:

• Arsuri la stomac (pirozis)
• Gust acru în gură
• Regurgitație alimentară
• Dureri abdominale
• Tuse nocturnă.

Distanța între refluxul fiziologic și boală: „Nu toți copiii care au regurgitații necesită medicamente”

Refluxul fiziologic este un fenomen frecvent la sugari, cauzat în general de imaturitatea sistemului digestiv. De regulă, majoritatea copiilor depășesc această situație până la vârsta de un an. Totuși, dacă refluxul afectează creșterea, alimentația, somnul sau respirația, devine patologic – adică BRGE – și necesită tratament.

„Refluxul fiziologic, spre deosebire de BRGE, nu influențează calitatea vieții sugarului, nu generează vărsături sau regurgitații frecvente și abundente, nu cauzează tulburări de creștere în greutate și iritabilitate severă. Orice formă de reflux care determină episoade de apnee sau BRUE (eveniment scurt rezolvat neașteptat) și interferează cu somnul, provocând iritabilitate și deficit ponderal, precum și predispoziție la otite repetate sau wheezing recurent necesită tratament”, a menționat dr. Frățilă.

În opinia pediatrului, esențial este să evităm confuzia între boala de reflux și refluxul fiziologic. „Refluxul patologic dăunează calității vieții copilului și necesită tratament, dar nu toți copiii cu regurgitații au nevoie de medicamente.”

Diagnostic: ce teste sunt necesare?

Medicul afirmă că diagnosticul se bazează în principal pe evaluarea clinică a simptomelor. Dacă acestea persistă sau devin severe, pot fi sugerate teste suplimentare:

• pH-metrie esofagiană (monitorizarea acidității esofagului)
• Endoscopie digestivă superioară (pentru identificarea lezării)
• Tranzit baritat sau ecografie abdominală la sugari pentru excluderea altor cauze.

„Datorită nivelului scăzut de iradiere și abilitații de a observa în timp real trecerea conținutului gastric în esofag, unii medici utilizează ecografia abdominală ca un argument adițional în diagnoza RGE, deși aceasta nu este inclusă în ghidurile de recomandare”, a detaliat medicul, adăugând că „endoscopia și alte teste sunt rezervate cazurilor cu semnale de alarmă sau care nu răspund la terapie”, a subliniat dr. Amalia Frățilă.

Tratamentul sugerat

Tratamentul vizează ajustarea stilului de viață, modificări în dietă și, în cazuri moderate sau severe, medicație.

Măsuri igieno-dietetice includ:

• Menținerea copilului în poziție verticală 20–30 minute după mese
• Hrăniri mai frecvente, cu porții mici
• Ridicarea capului pătuțului (numai la recomandarea medicului)
• Evitarea alimentelor acide (roșii, citrice, ciocolată, băuturi carbogazoase) la copiii mai mari.

Tratament medicamentos include:

• Inhibitori ai pompei de protoni (IPP) eficienți în reducerea acidității și tratamentul esofagitei
• Antagoniști H2 (folosiți mai rar, din cauza eficienței reduse).

Conform Mayo Clinic Proceedings, IPP-urile sunt considerate sigure și eficiente pentru copii, dar trebuie administrate strict conform recomandării medicului.

„Tratamentul medicamentos este necesar doar în cazurile de boală de reflux și nu în cele de reflux fiziologic, în special în fața pacienților care au o creștere și dezvoltare necorespunzătoare, sunt constant iritabili, refuză alimentația, plâng frecvent după mese, au vărsături și regurgitații semnificative care afectează respirația și somnul, precum și otite repetitive. De asemenea, dacă copilul prezintă astm și este sub tratament de întreținere, asocierea cu RGE necesită medicație”, a explicat dr. Amalia Frățilă.

În cazurile severe, alimentația prin sondă sau intervenția chirurgicală (fundoplicatură) pot fi necesare – o procedură minim invazivă care întărește sfincterul esofagian inferior, conform Johns Hopkins Medicine.

Posibile complicații

Dacă nu este tratată, boala poate genera:

• Tulburări de creștere
• Anemie sau esofagită
• Infecții respiratorii recurente (bronșite, pneumonii, otite)
• Eroziuni dentare
• Tulburări de somn sau dezvoltare.

„Complicațiile asociate bolii de reflux gastroesofagian, pe lângă cele legate de creștere și dezvoltare, includ infecții respiratorii recurente cum ar fi otite, sinuzite, răgușeală cronică, eroziuni ale smalțului dentar, strâmtorarea esofagului și nu trebuie neglijat riscul de tumori maligne ale esofagului. De asemenea, complicațiile legate de tratamentul acestei afecțiuni cresc riscul de infecții respiratorii și digestive; studii recente sugerează, de asemenea, deficitul de vitamina B12 și sideremie ca reacții secundare ale tratamentului medicamentos”, a încheiat medicul pediatru.

Boala de reflux gastroesofagian este o afecțiune comună, dar care poate fi gestionată eficient printr-un diagnostic precis și un plan terapeutic personalizat pentru fiecare copil. Părinții ar trebui să fie atenți la simptomele persistente și să consulte medicul pediatru pentru evaluare.