Impactul secetei din România – O cercetare detaliată analizează episoadele cele mai severe din 1852 până în prezent

De-a lungul ultimilor 175 de ani, România a fost afectată de secetă în mod repetat, unele dintre aceste perioade fiind devastatoare pentru standardul de trai, precum cea de după al Doilea Război Mondial. Un studiu realizat de patru cercetători români detaliază lungimea celor mai prelungite perioade de precipitații reduse și efectele acestora asupra țării.

Vulnerabilitatea României la secetă este evidentă, iar perioadele cu precipitații insuficiente sunt o constantă în istoria modernă, conform cercetării.

Studiul a creat un „catalog” al secetelor din România pentru perioada de 172 de ani (1852–2023), utilizând date meteorologice istorice, surse documentare și doi indici ai secetei, SPI și SPEI, care iau în considerare mai mulți parametrii.

Cele mai secetoase episoade din ultimii 172 de ani în România

• Ianuarie 1866 – August 1867
• August 1873 – Septembrie 1874
• Octombrie 1945 – Iulie 1947
• Iunie 1990 – Aprilie 1991
• August 2000 – Mai 2001
• Octombrie 2018 – Martie 2021

Un alt episod semnificativ de secetă a avut loc între 1918 și 1920, iar recent, perioada martie 2022 – decembrie 2023 a fost marcată de un deficit grav de precipitații.

• Studiul a fost condus de Monica Ioniță, cercetătoare la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Polare și Marine din Bremerhaven, Germania, și a implicat alți trei cercetători: Bogdan Antonescu, Viorica Nagavciuc și Cătălin-Constantin Roibu.

Lunile cu secetă extremă au fost septembrie 1866, septembrie 1946, august 2012, mai 2020 și august 2022.

Cea mai veche perioadă de deficit de precipitații datată este din decembrie 1852 până în iunie 1854.

Cercetările recente au evidențiat o tendință crescută în frecvența și severitatea secetelor în România, în special în regiunile sudice și estice, unde activitățile agricole sunt predominante.

Șase episoade cu deficit sever de precipitații

Episodul 1866-67

Seceta din 1866–1867 a avut consecințe severe asupra agriculturii, economiei și sănătății publice. Documentele vremii menționează epidemii de holeră și dizenterie, iar criza alimentară a fost accentuată de incendiile izbucnite. Această secetă a evidențiat vulnerabilitățile structurale ale societății românești, printre care se numără infrastructura deficitară și gestionarea ineficientă a resurselor.

Episodul 1873-74

Acest eveniment a fost caracterizat prin temperaturi ridicate și distrugerea culturilor, agravată de grindină. Impactul asupra societății a fost profund, comunități întregi fiind amenințate de foamete, iar prețurile alimentelor au crescut considerabil. Presa de atunci relata despre rugăciuni pentru ploaie, considerată ultima soluție, iar nivelul Dunării a scăzut la minime istorice.

Episodul 1945-1947

Această perioadă a fost devastatoare pentru România, mai ales că seceta a venit după anii de război ce sărăciseră țara. Precipitațiile extrem de reduse au dus la distrugeri masive ale culturilor, în special în Moldova. Relatările din decembrie 1946 descriu supraviețuirea oamenilor doar cu apă și sare, unii consumând verdețuri și preparate din floarea-soarelui. Au avut loc migrații masive din Moldova spre alte regiuni, din cauza epuizării rezervelor de hrană.

Episodul 1990-1991

Seceta din această perioadă a afectat profund agricultura, generând scăderi semnificative ale producției de grâu, porumb și floarea-soarelui. Primăvara, în mod normal ploioasă, a fost extrem de secetoasă, cu precipitații de cinci ori mai mici decât media. Regiuni precum Câmpia Timișului au fost grav afectate, culturile de porumb, sfeclă de zahăr, soia, floarea-soarelui și legume având producții reduse.

Episodul 2000-2001

Seceta din perioada 2000–2001 a fost o catastrofă agricolă majoră, având impact asupra culturilor, resurselor de apă și sistemului de irigații. Aceasta a fost ceea ce specialiștii numesc „secetă pedologică extremă”. Lipsa apei potabile a devenit o problemă în multe regiuni, iar prețurile la grâu și pâine au crescut cu peste 20% în anumite orașe. Fermierii s-au confruntat cu costuri ridicate pentru furaje, fiind nevoiți să reducă efectivele de animale.

Episodul 2018-2021

Seceta a debutat în Transilvania în mai 2018, ajungând și în Oltenia în toamnă. În 2020, intensificarea secetei a dus la un deficit de apă de 62%, afectând regiunile sudice și estice. Culturile de toamnă au fost compromise în Moldova și Dobrogea, cu unele regiuni pierzând jumătate din producție.

• România se află în top 3 al țărilor din UE cu deficit de apă, iar furnizorii de apă nu dispun de capacitatea necesară pentru a gestiona perioadele secetoase.

„Prin combinarea indicilor de secetă cu datele meteorologice, ne propunem să descoperim tipare spațiale și temporale în apariția, severitatea și durata secetelor din întreaga țară. Această analiză detaliată va sprijini procesele decizionale în evaluarea riscurilor de secetă, măsurile de atenuare și strategiile de adaptare în România”, conform cercetării.

Articolul a fost publicat în revista International Journal of Climatology, sub titlul „Drought’s Grip on Romania: A Tale of Two Indices”.

Sursa foto: Dreamstime.com