În următorii zece ani, România ar putea concura cu Austria și Suedia pentru un loc în top 10 economii din UE, conform analiștilor unei bănci de top

Se estimează că PIB-ul nominal al României va depăși 700 de miliarde de euro în 2034 și va atinge valori aproape de 800 de miliarde de euro în 2035, cu o rată de creștere anuală reală de aproximativ 3% și o inflație medie similară. Aceste proiecții plasează România într-o competiție strânsă cu țări precum Austria și Suedia pentru un loc în top 10 economii ale Uniunii Europene, conform specialiștilor de la ING Bank. În plus, nivelul de trai al cetățenilor români va cunoaște o îmbunătățire considerabilă, evidențiată prin creșterea PIB-ului pe cap de locuitor, măsurat în paritatea puterii de cumpărare. Astfel, România a avansat de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013 la aproape 80% în prezent.

„Până în 2035, anticipăm o economie robustă, matură și diversificată, cu un echilibru optim între cererea internă și oferta locală. Sectoare precum IT, construcții și automotive ar putea deveni fundamentale pentru economie, alături de industriile emergente, cum ar fi energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii fizice și digitale, sprijinită de fondurile europene, va contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare regională. În ansamblu, există perspective reale pentru atingerea unor niveluri de prosperitate fără precedent până în 2035.” – Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România.

Factorii cheie pentru creșterea PIB-ului României în următorul deceniu

Investițiile, în special cele finanțate din fonduri europene și cele atrase prin investiții străine directe, vor fi motorul principal al creșterii PIB-ului în următorii ani.

Acumularea eficientă a fondurilor europene (aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 și încă aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) va sprijini modernizarea infrastructurii și dezvoltarea capitalului uman, generând un salt semnificativ al economiei.

Tendința de nearshoring (relocarea producției mai aproape de piețele vestice) poate transforma România într-o destinație preferată pentru noi investiții, atâta timp cât forța de muncă rămâne disponibilă și competitivă.

„România are potențialul să devină o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini în următorii zece ani, condiționată de menținerea stabilității și implementarea reformelor necesare. Un aspect crucial va fi stabilitatea macroeconomică, ceea ce include un deficit bugetar controlat, inflație redusă și un leu previzibil. Investitorii apreciază predictibilitatea, iar respectarea țintelor fiscale (deficitul sub 3% din PIB) și consolidarea finanțelor publice va spori încrederea în economie. În plus, îmbunătățirea infrastructurii va face țara mai atractivă. Pe măsură ce autostrăzile, căile ferate modernizate și porturile se dezvoltă (inclusiv cu ajutorul fondurilor UE), costurile logistice se vor reduce, iar România ar putea deveni un hub convenabil pentru producție și distribuție. Această apropiere de piețele vestice este deja vizibilă prin noile investiții în producție.” – concluzionat Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România.

Industriile cu ritmuri rapide de dezvoltare

Sectorul IT&C, care a demonstrat reziliență și potențial de creștere, va continua să se dezvolte rapid, conform previziunilor experților de la ING. România are șanse reale de a deveni un hub regional IT&C și un lider în inovație. Integrarea în lanțurile globale IT este deja puternică, cu mari corporații având centre de dezvoltare aici, iar ecosistemul local de startup-uri tech este în expansiune. Pe de altă parte, integrarea tehnologiilor de AI și blockchain va îmbunătăți semnificativ economia românească, transformând-o într-un creator de tehnologie. De asemenea, sectorul energiei regenerabile și tehnologiilor verzi este de așteptat să înregistreze un avans considerabil, având în vedere angajamentele UE privind schimbările climatice și resursele naturale ale României (precum potențialul eolian din Dobrogea și condițiile favorabile pentru energie solară). Se estimează că până în 2034, aproape jumătate din consumul final de energie al țării ar putea proveni din surse regenerabile, ceea ce va duce la o dezvoltare rapidă a acestui sector.

În plus, industriile high-tech de producție vor cunoaște o expansiune semnificativă: de exemplu, domeniul electronic și automotive (inclusiv producția de vehicule electrice și baterii). Astfel, industriile ancorate în inovație, tehnologie și sustenabilitate vor fi „vedetele” creșterii economice până în 2035, contribuind la transformarea treptată a structurii economiei către una mai avansată tehnologic.

Pentru agricultura românească, viitorul acestui sector până în 2035 va depinde de capacitatea sa de adaptare la schimbările climatice și de gradul de adopție a noilor tehnologii digitale. Programele UE și fondurile alocate digitalizării rurale vor sprijini acest proces. În cel mai optimist scenariu, până în 2035, agricultorii români vor dezvolta o agricultură mai rezistentă la schimbările climatice, caracterizată prin ferme bine tehnologizate și conectate la piețele digitale.

Salariile din România au tendința de a crește mai rapid decât inflația

În mod concret, în perioada cuprinsă între ianuarie 2007 (când România a aderat la Uniunea Europeană) și începutul acestui an, salariul mediu net a crescut cu aproximativ 480%, în timp ce prețurile au crescut cu aproximativ 125%.

Acest proces de convergență salarială față de Uniunea Europeană se preconizează că va continua până în 2035, pe măsură ce economia se dezvoltă. Referitor la investiții, sectorul imobiliar va rămâne probabil preferat de români, conform estimărilor specialiștilor de la ING, întrucât proprietățile sunt percepute ca un refugiu sigur și concret. Cu o rată de aproximativ 95% a proprietarilor de locuințe, România are cea mai mare rată din UE, iar investițiile în apartamente sau terenuri vor continua să fie atractive, mai ales în contextul urbanizării și creșterii economice.

Totuși, se va observa un interes crescut și pentru investiții financiare. Tot mai mulți români încep să investească pe bursa de valori: indicele BET a avut un randament total (inclusiv dividende) de aproape 400% în ultimul deceniu, ceea ce demonstrează oportunitățile de câștig pe piața de capital.