INTERVIU: Ce semnificație are Paștele pentru români? Observațiile unei cercetătoare despre moarte și Înviere

Adela Toplean, cercetătoare în Studiile morții, subliniază importanța conștientizării că religia instituțională își pierde influența în România. Aceasta afirmă că „experiențele spirituale s-au diversificat considerabil în ultimele decenii” și că oamenii nu mai depind de un „dispozitiv național oficial” pentru a accesa valorile importante pentru ei.

• „Tradițiile sociale au fost întotdeauna asociate cu religia, dar pandemia și războiul din Ucraina au erodat încrederea în comunități.”
• „Astăzi, românii percep creștinismul ca pe un amalgam complex de credințe tradiționale influențate de globalizare și digitalizare.”
• „Credința autentică nu intră în conflict cu practici digitale, iar religia are o prezență semnificativă online.”

Adela Toplean este scriitoare și cercetătoare în Studiile morții, cu activitate la Facultatea de Litere a Universității din București și investigator principal în consorțiul european Digital Death. A publicat lucrări de specialitate în țări precum Suedia, Germania, SUA și Marea Britanie.

În cadrul interviului, Adela Toplean răspunde la întrebarea despre semnificația Paștelui pentru români: „E vorba, în mare parte, de cozonaci și întâlniri de familie.”

Referitor la angajamentul religios, cercetătoarea observă că, deși statistic suntem o națiune religioasă, majoritatea oamenilor nu pot explica ce înseamnă Paștele pentru ei.

Aceasta dezvăluie că, în experiența sa în comunitățile rurale, interesul pentru moaștele considerate tămăduitoare nu este generalizat, iar mulți locuitori par dezinteresați. Foarte puțini susțin ritualurile religioase, iar atitudinile lor reflectă o apatie modernă față de instituțiile religioase.

Experiențele spirituale ale românilor s-au diversificat, iar interacțiunile lor cu valorile fundamentale ale vieții nu sunt dictate de structuri religioase oficiale. Relaxarea conștiinței religioase din România poate genera polarizare și confuzie în comunități.

„România se transformă rapid”

Adela Toplean afirmă că există totuși o credință în rândul românilor, regăsită în vizitele la biserică în momentele importante din an.

Însă, anii recenti au provocat o pierdere a încrederii în comunități, iar relațiile tradiționale de ajutor reciproc s-au schimbat.

Aceasta subliniază că, în cultura tradițională a morții, emoțiile colective ajutau la gestionarea necazului, însă acest mecanism s-a deteriorat.

Combinarea credinței cu digitalizarea

Toplean observă că deși majoritatea românilor declară că cred în Dumnezeu, e important să nu tragem concluzii premature fără a analiza comportamentele actuale. România se află într-o continuă schimbare, influențată atât de tradiții, cât și de curente digitale.

Astfel, creștinismul se conturează ca o fuziune de tradiții și influențe moderne, fiind important de menționat impactul semnificativ al mediului online asupra credințelor religioase.

Toplean subliniază că religia autentică nu se opune practicilor digitale, iar credința se păstrează și în mediile virtuale. De exemplu, mulți credincioși se roagă online dar continuă să participe la slujbe fizice.

Ea menționează că interesul pentru sfinții care vindecă boli incurabile este tot mai prezent pe platformele sociale, ce promovează credința în miracole.

Toplean recunoaște că dorința de a menține o prezență digitală este puternică, iar fenomenul de nemurire digitală devine tot mai popular.

„Investiții spirituale temporare”

Toplean discută despre capacitatea Bisericii Ortodoxe de a se adapta în aceste vremuri de tranziție, afirmând că măsurătorile religioase tradiționale pot să nu mai fie adecvate.

Comparând situația actuală cu tradițiile din trecut, cercetătoarea subliniază impactul profund pe care moartea și Învierea lui Isus l-au avut asupra creștinismului.

Dacă în trecut moartea era percepută diferit, astăzi evoluția valorilor a dus la descompunerea semnificațiilor moartei.

„Semnificațiile morții sunt fragmentate”

Pe parcursul carierei, Toplean a ajuns să relativizeze conceptul morții, observând instabilitatea și contradicțiile acestuia în societate.

Astăzi, moartea nu are o definiție clară și este influențată de o varietate de factori sociali și economici.

„Noua realitate digitală”

Cercetătoarea afirmă că diluarea relațiilor interumane a contribuit la schimbarea percepțiilor despre moarte și viață.

În concluzie, Toplean consideră că tinerii din ziua de astăzi caută conexiuni digitale pentru a menține legătura cu existența, contribuind astfel la o redefinire a spiritualității.

Noua realitate digitală are un impact profund asupra modului în care percepem viața și moartea, iar acești factori trebuie analizați în contextul activităților online.

Toplean încheie interviul subliniind importanța adaptării la noile contexte digitale, având în vedere dorința oamenilor de a interacționa cu amintirile celor dragi într-un mod modern.