Papa Francisc, liderul criticat de conservatori, care a adus reforme semnificative în Biserica Catolică și a impus „toleranța zero” față de abuzurile sexuale
Începutul pontificatului lui Papa Francisc, anunțat de Vatican luni ca fiind sfârșitul lumii, a fost marcat de deschiderea sa față de teme controversate în Biserica Catolică, inclusiv abuzurile sexuale, precum și promovarea incluziunii pentru femei și persoanele LGBT+.
În ultima sa apariție publică de Paște, liderul Bisericii Catolice a discutat despre probleme serioase, cum ar fi situația din Țara Sfântă și Orientul Mijlociu. El a îndemnat la depășirea barierelor care ne dividesc, subliniind că aceste bariere sunt nu doar fizice, ci și politice, economice și spirituale, și a făcut apel la națiuni să redirecționeze resursele pentru a combate foametea și a sprijini dezvoltarea.
Cu ocazia acestui an jubiliar, Papa Francisc a sugerat că Paștele ar putea reprezenta o oportunitate de eliberare pentru prizonierii de război și prizonierii politici.
Reformele inițiate de Papa Francisc
De la începutul mandatului său, Papa Francisc a fost criticat de conservatori pentru abordarea lui deschisă și dorința de a discuta teme sensibile în Biserica Catolică, inclusiv abuzurile și includerea femeilor și persoanelor LGBT+.
De asemenea, el a instituționalizat reforme importante în domeniul finanțelor Vaticanului, îmbunătățind transparența acestui sistem. La începutul pontificatului său, mulți dintre angajații Bisericii au fost afectați de corupție, în special în Africa, iar situația financiară a Vaticanului era precară din cauza crizei economice. Papa a promovart compasiunea și iertarea, îndemnând la o deschidere mai mare a bisericii.
Un prim pas în reforma administrativă a fost făcut în 2013, când a format un grup format din opt cardinali pentru a-l sfătui asupra conducerii Bisericii și pentru a evalua reformele propuse.
În 2021, Papa a inițiat un proces considerat de mulți ca fiind cea mai ambițioasă reformă a Bisericii Catolice din ultimele șase decenii, implicând consultarea fiecărei parohii catolice asupra direcției viitoare a Bisericii.
În 2023, Papa a decis să permită pentru prima dată femeilor să participe la votul adunării episcopilor catolici din întreaga lume, o premieră istorică. Precedentul permitea doar observarea participării femeilor.
De asemenea, în același an, Papa a declarat că Biserica Catolică este deschisă la cei din comunitatea gay, ceva ce trebuie să susțină în conformitate cu regulile Bisericii. El a afirmat că preoții trebuie să fie alături de toți oamenii, inclusiv de cei care nu respectă regulile, demonstrând răbdare și iubire.
Tot în 2023, Vaticanul a anunțat, sub conducerea Papei Francisc, că preoții romano-catolici pot oficia binecuvântări pentru cupluri de același sex, atâta timp cât aceste ceremonii nu fac parte din ritualurile oficiale ale Bisericii.
„Toleranța zero” față de abuzurile sexuale în Biserica Catolică
Mai multe rapoarte au scos la iveală decenii de abuzuri sexuale, eșecuri sistematice și acțiuni de mușamalizare în diverse țări din momentul în care Papa Francisc a devenit în 2013 capul Bisericii Catolice.
Papa a adoptat o poziție fermă cu privire la aceste cazuri și a implementat reforme semnificative. În 2019, el a abolit regulile de secretizare ale Vaticanului pentru abuzuri sexuale și a stabilit reguli care au cerut eparhiilor să instaleze sisteme de raportare a acestor cazuri.
În 2021, Papa a realizat cea mai amplă revizuire a legislației Bisericii Catolice din ultimele patru decenii, solicitând episcopilor să ia măsuri împotriva clericilor care abuzează minori și adulți vulnerabili, precum și împotriva celor care comit fraude sau încearcă să hirotonească femei. El a menționat că celibatul nu a contribuit la apariția abuzurilor.
Papa Francisc a reafirmat că Biserica Catolică trebuie să abordeze cazurile de agresiune sexuală cu „toleranță zero” într-un interviu din 2022, iar datorită acțiunilor sale constante, zeci de clerici implicați în abuzuri au demisionat sau au fost condamnați.
