REPORTAJ: DJ-ii srilankezi călătoresc între Italia și România pentru petreceri underground. „Românii au început să danseze”

În 2024, conform unui studiu recent al ONU, numărul persoanelor care trăiesc în afara țării lor natale este mai mare ca niciodată. Aceasta schimbă nu doar țările, ci și comunitățile și viața cotidiană.

• O jurnalistă a asistat la mai multe petreceri organizate de membrii comunității srilankeze și a observat interacțiunile cu localnicii. La începutul anului 2025, erau 18.800 de srilanezi cu drept de ședere în România, conform Inspectoratului General pentru Imigrări, majoritatea fiind tineri.

„Comunitatea noastră nu participă la petrecerile românești. Multor români nu le plac persoanele cu pielea închisă. Un tip mi-a spus odată direct: bro, you are black, you can go away, când eram la Nook (un club din București). M-am retras atunci”, povestește Thiwanka, unul dintre organizatorii petrecerilor srilankeze.

Această experiență l-a determinat să creeze spații proprii unde el și comunitatea să se simtă în siguranță. Shenu, o tânără din comunitate, declară că ar participa la toate petrecerile posibile, subliniind că muzica poate avea un efect vindecător, chiar dacă programul ei de muncă de 12 ore o obligă să aleagă strategic nopțile.

Alte experiențe sunt diferite. „Am avut multe emoții. A fost prima dată când am mixat în fața unei mulțimi de români. Eu, Asindu, Dan, Anju — toți eram emoționați. Apoi, câțiva români au început să danseze, iar cumva atmosfera s-a destins, astfel că am putut să mixez cu zâmbetul pe buze”, își amintește Linda, DJ din Sri Lanka.

Migranții și dificultățile integrării în comunitate

Luis Escobedo, cercetător și migrant, explică shock-ul pe care îl resimte un migrant când se confruntă cu comportamente discriminatorii. Cu o experiență vastă în migrația din diferite țări, Escobedo a studiat cu privire la rasismul și interculturalitatea din România.

„Problemele apar atunci când încerci să depășești eticheta de muncitor migrant care ți-a fost atribuită. Cei mai mulți migranți pe care i-am întâlnit în trecut în Germania nu au prieteni germani, deși locuiesc acolo de ani de zile.”

Escobedo, asociat cu Societatea pentru Studii Interculturale și Migrația din București, subliniază dificultățile structurale care împiedică migranții să își schimbe statutul, în special în țări ca România, care adoptă o atitudine utilitară față de migrație.

„Sub aparența unei atitudini pro-migrație, acești oameni sunt văzuți ca modalitate de a rezolva problemele economice.”

Evenimentele underground srilankeze din România

Cu mulți DJ-i și organizatori în domeniul muzicii progressive house, srilankezii au creat o rețea de evenimente underground, în principal în București, Timișoara și Constanța. Aceștia închiriază cluburi, restaurante și galerii, transformându-le în ringuri de dans, iar la petrecerile mari aduc DJ-i consacrați din Sri Lanka și din Europa.

Am aflat despre aceste petreceri dintr-un video live difuzat pe pagina restaurantului srilankez Soare Lanka într-o dimineață de octombrie.

Am participat la mai multe din aceste evenimente, discutând cu mulți membri ai comunității. Am realizat că rețeaua lor se extinde, existând și o mișcare similară în Italia. DJ-ii se deplasează frecvent între cele două țări pentru a performa și a se reuni.

„Prin aceste evenimente, își reafirmă visurile cu care au venit în România, încercând să iasă din rolul pe care statutul lor legal îl impune. Este o strategie de supraviețuire la nivel personal și colectiv, dar și o căutare a recunoașterii culturale”, explică Escobedo.

Obiectivul de a se integra în societatea română

Daniel Petrescu, fondatorul Manasia, un hub cultural popular, a acceptat să găzduiască DJ-ii srilankezi fără ezitare.

„Promovăm mulți artiști aflați la început de drum. Nu văd cum ar putea să iasă ceva rău”, declară Daniel, explicând că scopul este ca aceștia să se simtă bineveniți în țara în care se află.

Daniel avea antecedente în organizarea de evenimente cu artiști din Asia de Sud, dar, la fel ca mulți români, a avut dificultăți în a interacționa cu aceste comunități.

Cristiana, o participantă, descrie Manasia ca un spațiu eclectic, cu un caracter unic, care adăpostește petreceri și evenimente culturale.

Atmosfera pe ringul de dans

Ringul de dans se umple treptat, cu srilankezi veniți fie să își susțină prietenii, fie din curiozitate.

Linda, unul dintre DJ-i, își povestește începutul muzical, neexplicând cum pasiunea sa pentru muzică a fost influențată de tatăl său. Îi aduce aminte de momente frumoase petrecute împreună.

Cea mai tristă amintire a lui în România rămâne moartea tatălui său, de care nu a putut fi alături.

El își dorește să rămână permanent în România și să își construiască o carieră ca DJ.

I-am propus să ne întâlnim într-un bar din centrul Bucureștiului pentru a discuta.

Atmosfera era aglomerată, dar am reușit să discutăm afară. Am observat o schimbare în comportamentul lui, devenind mai rezervat.

De asemenea, am văzut similarități în problemele întâmpinate de cei din comunitate: „Mulți români nu mă plac pentru că am pielea închisă la culoare”, explică Thiwanka.

La Manasia, românii socializau, iar grupul de srilankezi stătea separat. Pe ringul de dans, oamenii se contopeau, iar lumina caldă spunea că naționalitatea nu mai conta.

„Emoțiile erau mari. A fost prima dată când am mixat pentru o mulțime de români. Emoția s-a risipit când am văzut câțiva români dansând”, adaugă Linda.

Srilankezii îi încurajează pe DJ-i cu entuziasm, iar românii observă calitatea atmosferei create de aceștia.

„Am observat că zâmbetele lor sunt calde și sincere, emanând o energie pozitivă. Totul contribuie la un sentiment de comunitate”, spune Laura, co-fondatoarea unei platforme științifice.

Unii participanți se așteptau la alte ritmuri muzicale.

„E o formă de exoticizare. Am sperat să ascultăm ceva specific srilankez, poate amestecat cu muzică electronică”, își exprimă dorința un participant.

Reflecțiile unui paznic de club

Când srilankezii organizează petreceri, serviciile de securitate sunt asigurate de locație. Întâlnind un angajat entuziast, acesta a împărtășit observații despre comportamentele srilankezilor.

Am cercetat în ce mod sunt diferiți față de români. Angajatul a menționat diverse comportamente, dar nu am observat nicio separare clară.

Într-o încercare de conectoria dintre DJ-i și public, s-au întâmpinat probleme de comunicare, unele cluburi având rețineri în a-i asocia.

Un organizator de festival a menționat reticențele legate de imaginea srilankeziilor, considerându-i ca fiind prea mulți bărbați și arătând amenințător.

Se sugerează întâlnirea cu alți participanți în modiziu mai dispersat, pentru a nu părea o „gang”. Totuși, doi DJ-i srilankezi au fost invitați să performeze la un festival dedicat filmului documentar și drepturilor omului.