Primii „refugiați științifici” din SUA au ajuns în Europa

O primă grupare de academicieni americani a părăsit Statele Unite pentru a se stabili în Franța, conform unei relatări din partea Politico.

Universitatea Aix-Marseille (AMU) a anunțat săptămâna trecută sosirea a opt cercetători din SUA care sunt în stadiul final de integrare în programul „Loc sigur pentru știință” al instituției. Coordonatorii acestei inițiative își propun să sprijine cercetătorii care au suferit sau sunt îngrijorați de posibile reduceri de fonduri în timpul administrației Trump.

Din ianuarie, când Trump a revenit la conducerea SUA, Franța și Uniunea Europeană au demarat mai multe inițiative financiare pentru a atrage cercetători din America. Programul AMU este totuși prima inițiativă de acest tip din Franța, făcând astfel ca cei opt cercetători să fie considerați primii „refugiați științifici” care părăsesc SUA pentru Franța.

Eric Berton, președintele AMU, a făcut o paralelă între actuala situație și perioada în care academicienii europeni au fugit din fața regimului nazist, înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

„Evenimentele de astăzi nu sunt fără legătură cu o altă etapă sumbră a istoriei noastre,” a afirmat el. Berton, împreună cu fostul președinte francez François Hollande, a pledat pentru crearea unui statut oficial de „refugiat științific”.

Cercetătorii americani exprimă rezerve față de termenul de „refugiat”

Majoritatea cercetătorilor prezenți la discursul lui Berton nu erau încă semnatari ai contractelor cu AMU și au preferat să rămână anonimi pentru a-și proteja pozițiile de cercetare din SUA, în cazul în care oferta nu ar deveni concretă.

Printre aplicanți se numără James, un climatolog cunoscut, și soția sa, care cercetează relația dintre sistemele judiciare și democrație. James a explicat că au decis să se alăture programului AMU pentru că „lucrează în domenii vizate” care pot fi afectate de reduceri de fonduri guvernamentale.

James, care a ales să nu-și dezvăluie numele complet, a clarificat că nici el, nici colegii săi nu se consideră „refugiați”, însă și-a exprimat îngrijorarea privind viitorul cercetării academice sub conducerea lui Trump.

Brian Sandberg, profesor de istorie la Northern Illinois University, care cercetează schimbările climatice în perioada Micii Ere Glaciare, avea deja planificat un an de cercetare în Marsilia ca profesor invitat. El a aflat despre noul program AMU în martie și a decis să aplice.

„Întregul sistem de cercetare și educația din SUA sunt cu adevărat sub asediu,” a declarat Sandberg.

AMU a primit aproape 300 de cereri

Universitatea Aix-Marseille a anunțat că a primit 298 de aplicații de la cercetători de la instituții de prestigiu, inclusiv Stanford și Yale, chiar dacă universitatea din Marsilia nu are aceeași reputație internațională ca unele dintre cele pariziene. Președintele Berton a afirmat că numărul mare de cereri reflectă „urgența” situației din SUA.

AMU a alocat deja 15 milioane de euro pentru acest program și face demersuri pentru a convinge guvernul francez să dubleze aceste fonduri, ceea ce ar permite angajarea a aproape 39 de cercetători.

Totodată, relocarea într-o nouă țară, unde limba oficială nu este engleza, reprezintă o provocare. Problemele legate de salarii, care sunt semnificativ mai mici în Franța comparativ cu SUA, precum și funds insuficiente pentru cercetare, sunt de asemenea aspecte de luat în considerare.

O antropologă aflată la început de carieră a menționat că așteaptă detalii contractuale de la AMU înainte de a lua o decizie, din cauza diferențelor salariale. Totuși, ea a spus că nivelul de trai mai accesibil în Franța, mai ales că educația pentru copiii săi va fi gratuită, este un aspect pozitiv.

Președintele universității a asigurat că toți participanții la programul „Loc sigur pentru știință” vor beneficia de salarii comparabile cu cele ale cercetătorilor francezi. Acest lucru a fost menit să atenueze temerile din comunitatea academică franceză, care se confruntă cu o lipsă de fonduri și care ar putea privi cu scepticism concentrarea resurselor pe atragerea cercetătorilor din SUA.

Antropologa a concluzionat că o viață mai puțin stresantă ar putea compensa salariul mai mic, afirmând: „Va fi mult mai puțin stres, în general, din punct de vedere politic și academic.”