„Repetăm greșelile din trecut. România se va confrunta cu o curbă de sacrificiu în curând!”, avertizează un economist de renume

Autoritățile actuale nu au extras lecții din criza din 2009-2010, când acordurile cu FMI au ajutat la stabilizarea finanțelor prin măsuri de austeritate, astfel că România a ajuns din nou la un moment în care sunt necesare măsuri pentru corectarea dezechilibrelor, în special cele bugetare. „România se va confrunta cu o curbă de sacrificiu în curând”, a declarat Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, la Prima News.

Aceste afirmații vin după o analiză realizată de Erste, care avertizează că „politica moartă” ar putea periclita ratingul de tip investment grade pentru România. Analiza subliniază necesitatea unui al doilea pachet fiscal, amânat din cauza alegerilor repetate, pentru a reduce deficitul la 7% din PIB și a evita retrogradarea la junk din partea agențiilor de rating, având în vedere că execuția bugetară a arătat deja un deficit similar cu cel de anul trecut.

Problema majoră a finanțelor publice rămâne deficitul bugetar ridicat, anunțat la 8,65% pentru anul precedent. Estimările pentru deficitul bugetar în termenii standardului ESA pentru 2024 sugerează un deficit de 9,28%. Eurostat va publica datele oficiale pe 22 aprilie. România s-a angajat să reducă deficitul ESA la 7% din PIB în acest an.

„Nu a existat suficientă reflecție, înțelepciune, și nici măcar nu am învățat din greșeli. Am repetat erorile din deceniul trecut în actuala perioadă. Poate se consideră necesar să forțăm lucrurile acum pentru a face investiții, dar apoi vom intra într-o curbă de sacrificiu. O spun fără eufemisme, și îmi pare rău că trebuie să subliniez acest aspect”, a adăugat Dăianu.

Pentru a atinge obiectivul de 7% deficit în acest an, Guvernul trebuie să implementeze măsuri corective, însă opțiunile de reducere a cheltuielilor publice sunt limitate, având în vedere că salariile bugetarilor și pensiile au fost deja înghețate, conform președintelui Consiliului Fiscal.

Este nevoie de măsuri care să genereze venituri suplimentare, care, împreună cu măsurile de control al cheltuielilor, să asigure o corecție a deficitului ESA de aproximativ două puncte procentuale din PIB, având în vedere că anul trecut a fost de peste 9%, apropiindu-se astfel de ținta de 7% stabilită de Guvern pentru 2025, în cadrul planului fiscal convenit cu Comisia Europeană.

Mulți economiști consideră insuficiente măsurile adoptate până acum de către Guvern. Acestea includ creșteri de venituri prin majorarea impozitelor pe dividende, restricții suplimentare pentru microîntreprinderi, taxa pe stâlp și eliminarea unor facilități fiscale pentru anumite categorii de angajați, care vor genera aproximativ 7 miliarde de lei în acest an. De asemenea, conturile pentru controlul cheltuielilor, cum ar fi înghețarea pensiilor și salariilor, și restricțiile la angajările din sectorul public, sunt considerate insuficiente. Drept urmare, agențiile de rating au o perspectivă negativă asupra calificativului suveran al României, iar presiunea pe guvernanți crește pentru a implementa măsuri credibile menite să stabilizeze finanțele statului, cel mai probabil prin creșterea impozitelor.

Definiția curbelor de sacrificiu

În 1931, în încercarea de a economisi, România a implementat prima „curbă de sacrificiu“, care a constat în reducerea salariilor cu 10% până la 23%. S-au suspendat sporurile, iar avansările nu mai conduceau la creșteri salariale. La 10 februarie 1931, țara a contractat un nou împrumut extern, numit „de dezvoltare“, în valoare de 1,3 miliarde de franci francezi, cu una dintre cele mai ridicate dobânzi ale vremii – 10,23%.

În același an, Marmorosh Blank a fost declarat falimentar. Statul a aplicat noi taxe, cauzând inflație. În ianuarie 1932, s-a implementat cea de-a doua „curbă de sacrificiu“, care a adus o nouă reducere a salariilor de 10%-12%. Scăderea producției și necesitatea plății datoriilor externe au afectat grav bugetul. Funcționarii statului erau plătiți cu întârzieri de la trei la șase luni.

Bugetarii, nemulțumiți, au organizat o deplasare la Mamaia pentru a-i prezenta plângerile prim-ministrului Nicolae Iorga. Replica acestuia a fost: „Dacă eraiți disperați, nu veneați acasă la mine. Aici este marea!”

Curbele de sacrificiu au generat derapaje sociale, inflație și au agravat criza economică. Partidele extremiste au câștigat susținere pe fondul nemulțumirilor sociale.

Prima „curbă de sacrificiu“ a dus statul la obținerea unor venituri de 3,4 miliarde lei.

O a doua „curbă de sacrificiu“ a fost aplicată în septembrie 1932, care a condus la economii de 5 miliarde lei, iar o a treia „curbă de sacrificiu“ a avut loc în februarie 1933.