Șefa Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova își dă demisia și acuză actuala guvernare: „Un atac asupra sistemului judiciar”/ PAS menționează „lipsa de rezultate”
Veronica Dragalin, conducătoarea Procuraturii Anticorupție din Republica Moldova, și-a anunțat demisia pe rețelele sociale, acuzând partidul aflat la guvernare de „un atac asupra sistemului judiciar”. Aceasta a venit după ce un grup de parlamentari a propus un proiect de lege pentru desființarea acestei instituții. În replică, Igor Grosu, liderul Parlamentului și al partidului de guvernământ, a declarat că „lipsa de rezultate nu mai poate fi tolerată”.
Dragalin a preluat conducerea Procuraturii Anticorupție pe 1 august 2022, întorcându-se din Statele Unite ale Americii, unde a studiat și a lucrat.
Pe 11 noiembrie 2024, Consiliul Suprem de Securitate a recomandat fuzionarea procuraturii anticorupție cu aceea de combatere a criminalității organizate.
Președinta Maia Sandu a afirmat că a observat un „eșec total” în lupta împotriva corupției mari și politice, în urma alegerilor prezidențiale din toamna lui 2024, subliniind și ingerințele Rusiei prin activitățile oligarhului Ilan Șor. Procuratura anticorupție a argumentat că nu dispune de toate instrumentele necesare și că nu are un sediu adecvat pentru a angaja mai multe persoane.
Maia Sandu a obținut cu greu un nou mandat de președinte, în condițiile unui sistem de mituire a alegătorilor demascat și organizat din Rusia.
Pe 29 ianuarie, ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a organizat o conferință de presă în care a prezentat mai multe propuneri vizând îmbunătățirea activității Procuraturii Anticorupție, inclusiv fuzionarea cu PCCOCS.
Această decizie a stârnit critici din partea mai multor reprezentanți ai opoziției parlamentare și extraparlamentare, care au susținut că reforma are ca scop înlăturarea Veronicăi Dragalin din fruntea PA.
„Nu pot continua să conduc Procuratura Anticorupție știind că eforturile mele ar putea fi anulate printr-o lege ce va îngreuna, dacă nu face imposibil, să investigăm corupția la cele mai înalte niveluri. Proiectul de lege propus de 29 de deputați care vizează desființarea acestei instituții reprezintă un atac asupra sistemului judiciar.”
Dragalin a adăugat: „Prin aprobarea acestei legi, transmiteți mesajul că justiția poate fi influențată de capricii politice, arătând tuturor procurorilor că cei care își asumă responsabilități pot fi eliminați, iar cetățenilor din diasporă că nu merită să se întoarcă acasă.”
În scurt timp, Igor Grosu a declarat că proiectul menționat de Dragalin „nu vizează o persoană”, ci este destinat consolidării abilităților procuraturii.
El a adăugat că „modificările propuse la lege nu privesc o persoană, ci se referă la crearea unei procuraturi specializate, mai integrate, capabile să facă față amenințărilor fără precedent din partea grupărilor criminale și să ofere dreptate cetățenilor. Lipsa de rezultate nu mai poate continua.
Este evident de mult că performanțele procuraturii anticorupție în combaterea corupției mari au fost slabe. Aceasta nu a îndeplinit așteptările societății, iar acest lucru este recunoscut nu doar de mine, ci și de oamenii cu care interacționez. Marele infractori nu sunt închiși, iar noi nu avem timp de pierdut, trebuie să ne apărăm țara de grupările criminale, finanțate masiv de Kremlin.”
Mandatul Veronicăi Dragalin a fost marcat de controverse
Veronica Dragalin a asumat conducerea Procuraturii Anticorupție pe 1 august 2022, revenind în țară după perioada de studii și carieră în SUA. Concursul pentru ocuparea acestui post a fost marcat de controverse.
Atunci, au apărut în presă stenograme ale unei presupuse corespondențe personale a ministrului Justiției de la acel moment, Sergiu Litvinenco. Mesajele care au circulat online sugerează că notele din cadrul concursului ar fi fost manevrate pentru ca Dragalin să câștige. Litvinenco a negat orice implicare în astfel de discuții, afirmând că acestea sunt falsuri.
